La un an de la atacurile sângeroase din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.200 de morţi în Israel, documentele confiscate de armata israeliană şi consultate de New York Times oferă o mai bună înţelegere a planificării îndelungate şi meticuloase a acestor atacuri, relatează AFP, potrivit News.ro.
ACTUALIZARE: 07.55: Misiunea Iranului la Naţiunile Unite a negat informaţiile din New York Times, conform cărora Hamas a discutat cu Teheranul şi cu Hezbollahul, înainte de atacurile sângeroase de la 7 octombrie 2023.
Într-o declaraţie pentru CNN, aceasta a spus: „În timp ce oficialii Hamas aflaţi la Doha au declarat ei înşişi că nici ei nu au avut cunoştinţe prealabile despre operaţiune şi că toată planificarea, luarea deciziilor şi dirijarea au fost executate exclusiv de aripa militară a Hamas cu sediul în Gaza, orice afirmaţie care încearcă să o lege de Iran sau Hezbollah - parţial sau în totalitate - este lipsită de credibilitate şi provine din documente fabricate”, a anunţat misiunea iraniană la ONU pentru CNN.
Şi Hezbollah a negati informaţiile, prin intermediul unui purtător de cuvânt: „După cum a spus secretarul general martir al Hezbollah (Hassan Nasrallah), Hezbollah nu ştia despre operaţiunea Al Aqsa executată de Hamas pe 7 octombrie.”
Știrea inițială. Timp de mai bine de doi ani, Yahya Sinwar, liderul Hamas, s-a întâlnit cu comandanţii săi de vârf pentru a orchestra ceea ce spera el să fie cel mai devastator atac comis vreodată împotriva Israelului şi „prăbuşirea” statului evreu.
Procesele-verbale ale acestor zece reuniuni secrete arată că, pentru a realiza acest lucru, el ar fi încercat să îşi convingă aliaţii, Iranul şi Hezbollahul libanez, să se alăture operaţiunilor sau cel puţin să se angajeze într-o luptă mai amplă împotriva Israelului în urma atacului său.
Denumite „marele proiect”, atacurile din 7 octombrie au fost planificate iniţial pentru toamna anului 2022, dar Hamas le-ar fi amânat în speranţa creării acestei alianţe.
Potrivit New York Times, în iulie 2023, Hamas ar fi întâlnit „un comandant iranian de rang înalt”, care i-ar fi spus că Iranul şi Hezbollah sunt în favoarea proiectului, dar că au nevoie de timp pentru a se pregăti.
Hamas intenţiona, de asemenea, să discute planurile sale mai în detaliu cu Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah la acea vreme, care a fost recent asasinat de armata israeliană. Nu există însă informaţii dacă această discuţie a avut loc în cele din urmă.
„Hamas s-a simţit asigurat de sprijinul general al aliaţilor săi, dar a ajuns la concluzia că ar putea fi nevoit să meargă mai departe fără participarea lor deplină”, scriu jurnaliştii americani, în special pentru a anticipa instalarea unui nou sistem avansat de apărare aeriană israelian.
De asemenea, pentru a înşela statul evreu şi a-l lua prin surprindere, Hamas a căutat în mod deliberat să evite confruntările majore cu acesta încă din 2021. Potrivit procesului-verbal, autorii atacurilor doreau „să păstreze convingerea inamicului că Hamas din Gaza (doreşte) calmul”.
Cele 30 de pagini de procese-verbale dezvăluie, de asemenea, că motivele Hamas au fost de a perturba relaţiile dintre Israel şi Arabia Saudită, care erau aproape de un acord de pace istoric la acea vreme, şi de a se opune ocupaţiei israeliene a Cisiordaniei şi controlului Moscheii Aqsa din Ierusalim, care este considerată sacră în islam şi iudaism.