Guvernul se împrumută masiv pentru a acoperi cheltuielile, anunță marți Digi24, în contextul în care deficitul bugetar pentru primele nouă luni a ajuns la 103 miliarde lei, adică la 5,4% din PIB, comparativ cu 96,2 miliarde lei (5,44% din PIB), cât era în primele nouă luni ale anului trecut. În termeni nominali deficitul este mai mare cu circa 7 miliarde de lei. „Avem o problemă uriașă cu deficitul, bugetul pe anul în curs fiind unul complet nerealist, construit pe un deficit bugetar de 7%, care, de fapt, era mult mai mare dacă s-ar fi proiectat toate lucrurile care trebuiau bugetate”, avertizează economistul Ionuț Dumtru, consilierul premierului Ilie Bolojan.
România are o problemă cu deficitul crescut, după ce bugetul pe anul în curs a fost construit în mod nerealist, a explicat, pentru Digi24, Ionuț Dumitru, consilierul premierului.
Eu m-am pronunțat la momentul respectiv cu privire la realismul acestui buget. Au fost sub bugetate masiv cheltuielile - în primul rând pe partea de dobânzi, unde ai o predibitate destul de mare. Au fost necesare încă 15 miliarde de lei pentru a putea acoperi cheltuieli obligatorii cu dobânzile, apoi încă multe miliarde la alte capitole de cheltuieli, cum ar fi asistență socială sau la chiar și la salarii. Au fost adăugați bani mulți la rectificare pentru a putea acoperi aceste cheltuieli obligatorii.
Ionuț Dumitru a adăugat că au fost inclusiv supraevaluate veniturile.
Totul doar dintr-o prezumtivă îmbunătățire a colectării - aproape 10 miliarde de lei au fost puse din pix, pur și simplu, la începutul anului acesta. O îmbunătățire a colectării, care e de dorit, dar e pur și simplu ca și cum ai vinde «pielea ursului din pădure» . Adică nu poți să pui în buget o chestie care e incertă și de a cărei realizare depinde dacă vei face sau nu ținta de deficit bugetar - și dacă ne uităm per total pe venituri și pe cheltuieli discutăm de cel puțin 2% din PIB, o sumă foarte mare, deficit bugetar care pur și simplu nu s-a bugetat la începutul anului
Consilierul premierului a subliniat că „trebuie să așteptăm mai multe luni pentru a putea trage o concluzie. Se va vedea în încasările bugetare. Cred că această decizie era inevitabilă cumva, pentru că eram cumva cu spatele la zid. Se aduceam aminte că România era amenințată cu pericolul retrogradării în categoria nerecomandată investițiilor. Era dificil să te împrumuți. În piețele financiare erau blocate fondurile europene, practic riscam o blocare totală a fondurile europene. Iar acest pachet 1 de consolidare fiscală, care a însemnat în primul rând creșterile de taxe, dar și ceva ajustări pe partea de cheltuieli, era obligatoriu pentru a putea stabiliza situația și a reface cât de cât încrederea piețelor financiare și a agențiilor de rating a Comisiei Europene. Deci, era un pachet care era urgența zero la momentul respectiv”.
„România are o problemă uriașă cu acest deficit bugetar. Inevitabil, taxele și impozitele trebuiau crescute, pentru că eram încă o dată cu spatele la zid. Trebuie ajutate și cheltuielile, dar într-un efort atât de mare pe care trebuie să-l facem în anii următori pentru a reduce deficitul bugetar la 3% din PIB, toată societatea va avea de suportat această povară a ajustării fiscale. (...) Este imposibil să explici oamenilor și nu te poți uita în ochii lor când te întreabă: Dar cu pensiile speciale de ce nu nu faceți nimic? Și pare că suntem în acest blocaj de care nu reușim să trecem”, a explicat Dumitru.
Este obligatoriu ca pașii următori pentru România să însemne reducerea sau eficientizarea cheltuirii banilor publici, pe de o parte, și îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor, pe de altă parte, ANAF având „un rol extrem de important”, a subliniat economistul.
„Ca economist, trebuie să vă spun că taxele nu mai trebuie crescute. Cel puțin în momentul acesta, cred că este mai mult decât suficient ce s-a decis deja. Trebuie să lăsăm aceste măsuri să-și facă efectele, să le vedem în execuția bugetară și în anii următori să facem eforturi mari pe partea de cheltuieli, dar și pe partea de îmbunătățire a colectării taxelor”, a spus Dumitru.
Citește și TOP 10: Instituțiile și companiile publice cu datorii de milioane de lei la stat. Printre acestea, peste 200 de primării datornice