Guvernul de dreapta al Italiei, condus de Giorgia Meloni, este pe cale să elimine din codul penal infracţiunea de abuz în serviciu, în timp ce Bruxellesul consideră că urmărirea penală în astfel de cazuri este un instrument anticorupţie, transmite vineri AFP. Argumentul executivului de la Roma este că procesele respective sunt deturnate prin recursuri care îngreunează activităţile publice.Comisia juridică a Senatului italian, unde coaliţia condusă de Meloni deţine majoritatea, la fel ca în Camera Deputaţilor, a făcut marţi un prim pas, aprobând dezincriminarea abuzului în serviciu, considerat infracţiune în 25 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi obiect al unui proiect de directivă europeană privind caracterul penal.Votul senatorilor a provocat iritare la Bruxelles, unde Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat joi că prin excluderea abuzului în serviciu din legislaţia penală "s-ar dezincrimina forme importante de corupţie şi ar putea exista un impact asupra detectării şi combaterii corupţiei". El a avertizat că "procesul legislativ este în curs şi vom continua să urmărim evoluţiile", insistând că "lupta împotriva corupţiei este o prioritate importantă pentru Comisie".

Asociaţia Avviso Pubblico, care luptă împotriva mafiei şi a corupţiei, apreciază că proiectul din senatul italian prezintă un risc ridicat de "a da libertate de acţiune infracţionalităţii 'gulerelor albe' şi delictelor economice, facilitând relaţiile între mafia şi politică, începând din comunităţile locale".AFP apreciază că fenomenul respectiv este ilustrat de verdictul din noiembrie anul trecut într-un mega-proces împotriva mafiei calabreze, în care au fost condamnaţi peste 207 mafioţi şi complicii lor din rândul funcţionarilor, aleşilor locali şi chiar din al poliţiştilor cu funcţii mari - unii dintre ei, tocmai pentru abuz în serviciu.

Interpelat joi în parlament despre obiecţiile de la Bruxelles, ministrul justiţiei, Carlo Nordio, a replicat scurt: "avem un arsenal legislativ împotriva corupţiei":Partidele de opoziţie din Italia nu sunt de acord cu eliminarea articolului 323 din codul penal, referitor la abuzul în serviciu, însă guvernul susţine că în foarte puţine recursuri în astfel de dosare se ajunge la condamnări, în timp ce procesele respective blochează activitatea primarilor şi a întreprinzătorilor.Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Comunelor Italiene (ANCI), Antonio Decaro, primar al oraşului Bari din sud, deşi membru al Partidului Democrat (PD), de stânga, este de aceeaşi părere cu guvernul: "În 93% din cazuri, anchetele nici măcar nu sunt urmate de un proces", a declarat el ziarului La Stampa. "Asta încetineşte procedurile, deşi ni se cere să le accelerăm", a mai precizat acesta.

Unii jurişti sunt însă îngrijoraţi: abuzul în serviciu "are un rol important (...) eliminarea din codul penal al acestei infracțiuni înseamnă crearea unor viduri legislative în domeniul protejării administraţiei publice", a comentat pentru AFP Luigi Gatta, profesor de drept penal la Universitatea din Milano.

"Eliminarea acestei infracţiuni în timp ce statele europene tocmai redactează o directivă care prevede această infracţiune nu poate decât să pună ţara noastră într-o poziţie jenantă (...) pe plan european", a mai adăugat el.Chiar dacă proiectul de lege ar fi adoptat de parlament, actul normativ ar putea fi neconstituţional, deoarece este contrar unei directive europene privind deturnarea de fonduri în dauna UE, consideră profesorul Gatta, care subliniază şi un alt paradox: codul penal nu ar mai pedepsi un funcţionar care comite un abuz, dar ar continua să îi incrimineze pe cei care tergiversează sau nu acţionează. "Aproape că este o invitaţie de a abuza de putere!" - şi-a exprimat el uimirea, în dialogul cu agenţia citată.Italia este zguduită frecvent din nord până în sud de scandaluri de corupţie, adesea legate de mafie, menţionează AFP, iar în acest context a luat poziţie şi Asociaţia Naţională a Magistraţilor (ANM): "Cum poate dreptul penal să rămână indiferent faţă de un funcţionar care face abuz în serviciu? Este inacceptabil", a declarat miercuri preşedintele asociaţiei, Giuseppe Santalucia.