Guvernul Franţei a aprobat luni reforma pensiilor, care prevede creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, în ciuda protestelor şi a revendicărilor sindicale din ultimele zile, urmând ca proiectul să intre în procedură de adoptare accelerată în Parlament, informează Agerpres.

Consiliul de Miniştri a consemnat refuzul categoric al ministrului muncii, Olivier Dussopt, de a renunţa la creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, cea mai controversată dintre măsurile reformiste.

"Revenirea asupra acestui punct ar însemna renunţarea la refacerea echilibrului sistemului", a declarat el, potrivit AFP.

Toate sindicatele şi cea mai mare parte din opoziţie sunt împotriva creşterii vârstei de pensionare, care nu este dorită, conform sondajelor de opinie, nici de majoritatea cetăţenilor francezi.

Joia trecută au ieşit în stradă împotriva reformei 1-2 milioane de protestatari. Următorul val de demonstraţii este anunţat pe 31 ianuarie.

Între timp, preşedintele Macron şi guvernul îşi reafirmă obiectivul: o dezbatere parlamentară accelerată, astfel încât modificările legislative să intre în vigoare vara aceasta. Proiectul va fi dezbătut în parlament pe 6 februarie.

Duminică, şeful statului a susţinut că a dat deja dovadă de "deschidere", deoarece programul său pentru al doilea mandat prezidenţial de cinci ani prevedea de fapt ca vârsta de pensionare să ajungă la 65 de ani.

Franţa are în prezent una din cele mai reduse vârste de pensionare din Europa, reaminteşte AFP, observând însă că sistemele de pensii nu sunt complet comparabile. Germanii, belgienii sau spaniolii se pot pensiona la 65 de ani, iar danezii la 67, arată Centrul de Legături Europene şi Internaţionale de Securitate Socială, organizaţie publică franceză.

Guvernul de la Paris a optat pentru prelungirea stagiilor de muncă pentru a pune capăt dezechilibrelor financiare ale caselor de pensii, precum şi ca reacţie la îmbătrânirea populaţiei.