După ședința Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie, Guvernul a transmis că este foarte probabil ca salariul minim brut să rămână la același nivel și anul viitor. Decizia totuși a fost amânată pentru sfârșitul lunii noiembrie. În timp ce sindicatele au ieșit în stradă miercuri, în timpul ședinței, și au cerut majorarea salariului minim, patronatele au trimis Executivului că nu sunt de acord cu majorarea.

„Întrepinderile mici și mijlocii vor fi nevoite să facă disponibilizări dacă salariul minim este majorat”, a transmis Florin Jianu, președintele IMM România, după ședință.

„Costurile companiilor au crescut, pentru că, încă o dată, vorbim de costul energie, de accesul la combustibil, de TVA. Toate acestea au afectat competitivitatea”, a mai spus președintele IMM România.

„Se preferă o economie bazată pe salarii mici și pe vulnerabilizarea angajaților români”, a transmis Blocul Național Sindical, într-un comunicat de presă, în care a prezentat concluziile reuniunii Consiliului. 

În timpul ședinței Consiliului Național Tripartit au fost analizate trei scenarii de creștere:

47% din salariul mediu brut, adică 4.314 lei (adică 2.592 lei net);

50% din salariul mediu brut, respectiv 4.590 lei (adică 2.743 lei lei net);

52% din salariul mediu brut, aproximativ 4.773 lei (adică 2.843 lei net).

În luna februarie a acestui an, România a transpus în legislația națională directiva europeană privind salariile minime adecvate.

Salariul minim ar trebui să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să asigure lucrătorilor un nivel de trai decent, conform directivei.

Dacă România nu respectă directiva privind salariul minim european, ar risca să fie sancționată după o decizie a Curții Europene de Justiție.

„Țara noastră nu poate fi sancționată până la pronunțarea definitivă a instanței”, a transmis Roxana Mînzatu, vicepreședintele Comisiei Europene.

În contextul ședinței Consiliului Național Tripartit, Confederația Patronală Concordia, care reprezintă mediul de afaceri din România, a solicitat Guvrnului menținerea salariului minim la nivelul actual.

„În ultimii 5 ani, salariul minim brut a crescut cu aprox. 85%, una dintre cele mai accelerate evoluții din UE. Această dinamica a determinat o creștere rapidă a întregii grile salariale și a generat presiuni semnificative asupra costurilor cu forța de muncă în toate sectoarele economiei”, au transmis reprezentanții organizației într-un comunicat.

Confederația a subliniat că PIB-ul României traversează o perioadă de creștere modestă. FMI a estimat pentru 2025 un avans de 1% și de 1,4% în 2026.

„O majorare a salariului minim ar amplifica dezechilibrele economice exsistente”, a avertizat Concordia.

În sectoare precum transporturi, HoReCa și industria mobilei, profitabilitatea a scăzut cu 4%, iar costurile operaționale au crescut cu 20–100%, față de acum 5 ani. În timp ce dobânzile bancare s-au menținut la 8-10%.

Potrivit sursei citate, „o creștere a salariului minim ar afecta, paradoxal, chiar salariații cu venituri mici. Menținerea nivelului actual asigură predictibilitate și permite protejarea economiei.”

CITEȘTE ȘI: Guvernul discută miercuri creșterea salariului minim pentru 2026. BNS: „Înghețarea ar adânci sărăcia și ar încălca legea europeană”

Uniunea Generală a Industriașilor din România 1903, care reprezintă interesele patronale din industrie și capital autohton,  a venit cu o propunere:

Patronatul susține majorarea salariului minim pe economie într-o singură variantă „să transferăm de la impozitul datorat statului o anumită sumăm evantual 500 de lei, către angajat”.

„Doar așa s-ar putea crește veniturile angajaților, fără să fie afectată activitatea firmelor, mai ales a IMM-urilor”, a explicat Vasile Ștefănescu, președintele UGIR-1903.

 

În timp ce patronatele au cerut menținerea salariului minim la nivelul actual, sindicatele au cerut majorarea acestuia.

Mesajul sindicatelor care au protestat miercuri, 29 octombrie, este: „Nu mai acceptăm austeritatea, disprețul și inechitatea! Nu mai acceptăm ca lucrătorii cinstiți să plătească greșelile guvernanților!”.

După ședința de miercuri, vicepreședintele Blocului Național Sindical, Grigore Mare, a transmis presei că discuțiile nu s-au finalizat cu o hotărâre fermă.

„Concluzia a fost să mai așteptăm. Nu s-a luat o decizie în privința salariului minim. Premierul a comunicat că va lua o decizie spre finanlul lunii noiembrie”, a mai spus Grigore Mare, imediat după finalizarea reuniunii. 

Întrebat ce concluzie a avut ședința, Grigore Mare a răspuns: ”A rămas ca-n tren”.

 

Azi, 30 octombrie, Blocul Național Sindical a transmis într-un comunicat că situația „nu e chiar atât de rea pe cât au descris-o Primul Ministru și patronatele pentru a justifica înghețarea salariului minim”.

Potrivit BNS, deși există o formulă oficială de calcul pentru salariul minim, bazată pe productivitatea muncii, patronatele au cerut amânarea aplicării acesteia, iar premierul le-a susținut poziția. 

Sindicaliștii atrag atenția că datele Ministerului Muncii arată clar că o creștere a salariului minim brut la 4.325 de lei în 2026 este justificată de evoluția productivității, estimată să crească cu 6,9%. 

„Guvernul susține pe de o parte nevoia de a crește ocuparea în România, iar pe de altă parte încurajează importul de forță de muncă ieftină. Se preferă o economie bazată pe salarii mici și pe vulnerabilizarea angajaților români”, este concluzia Blocului Național Sindical.

 

Secretarul general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea (PSD), a scris într-o postare pe Facebook, după reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social că, așa cum era de așteptat, patronatele s-au opus creșterii salariului minim, în timp ce sindicatele au susținut-o.

În interiorul Guvernului opiniile sunt împărțite, motiv pentru care decizia privind noul nivel al salariului minim a fost amânată până la sfârșitul lunii noiembrie.

Într-o analiză personală, Oprea a criticat modul în care este privită problema salariului minim în România, afirmând că dezbaterea publică rămâne „prizonieră prejudecăților patronale”.

El a subliniat că experiența ultimilor ani arată contrariul temerilor invocate de mediul de afaceri: „După fiecare creștere a salariului minim, productivitatea nu a scăzut, ci a crescut, iar numărul locurilor de muncă nu s-a redus.”

Oprea consideră că modelul economic propus de patronate, bazat pe menținerea salariilor mici, este unul greșit și riscant pe termen lung.

„Stagnarea salarială determină plecarea forței de muncă calificate spre Vest, iar înlocuirea acesteia cu lucrători din afara Uniunii Europene nu aduce competitivitate sustenabilă. Singura soluție realistă este convergența veniturilor cu cele din UE”, a transmis oficialul.

Ironizând pozițiile celor care resping majorarea salariului minim, Oprea a făcut referire la „modelul german”, unde, deși economia se află în recesiune, s-a decis totuși creșterea salariului minim. „Probabil s-au gândit să stimuleze cererea și consumul intern, dar sigur nu sunt atât de nepricepuți”, a spus el, cu un ton ironic.

CITEȘTE ȘI: Expert resurse umane: „Majorarea salariului minim în 2026 ar putea aduce restructurări și falimente”