Guvernul a adoptat Strategia națională pentru economia circulară și a reușit, astfel, să îndeplinească unul dintre jaloanele din reforma gestionării deșeurilor, parte din PNRR. Strategia identifică şapte sectoare economice pentru care se vizează exploatarea potenţialului maxim al economiei circulare, a declarat consilierul de stat Laszlo Borbely.

Potrivit unui comunicat de presă al Departamentului Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, planul de acţiune pentru Strategia naţională privind economia circulară prezintă viziunea şi acţiunile concrete pe termen scurt, mediu şi lung (2032).

De asemenea, definește rolul entităţilor publice, private şi publicului larg precum şi gradul de implicare a acestora pe parcursul implementării.

Mai mult, permite Guvernului României, prin Comitetul de coordonare pentru economia circulară a României, să iniţieze măsuri coerente în timp pentru a dezvolta buna guvernanţă şi pentru a întări bazele economiei circulare.

"Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin PNRR nu reprezintă decât începutul pentru transformările pe care trebuie să le facem pentru a trece de la paradigma economiei liniare la un model circular. De aceea, am înfiinţat o structură de guvernanţă care să definească în mod clar rolurile şi responsabilităţile instituţiilor şi să ducă la bun sfârşit implementarea celor 52 de acţiuni. Tranziţia către economie circulară este de importanţă strategică, întrucât pe lângă o diminuare a deşeurilor, scade presiunea asupra resurselor naturale, încurajează investiţia în tehnologii inovatoare şi poate contribui la crearea de noi locuri de muncă", a declarat consilierul de stat Laszlo Borbely.

Strategia naţională privind economia circulară identifică şapte sectoare economice pentru care se vizează exploatarea potenţialului maxim al economiei circulare, respectiv:

Acestor sectoare economice li se adaugă cele de Deşeuri şi Apă, precum şi un domeniu transversal dedicat activităţilor de sprijinire a măsurilor în domeniul economiei circulare (de exemplu: promovarea consumului responsabil şi a educaţiei de mediu; dezvoltarea unei platforme digitale pentru a urmări şi comunica în privinţa implementării acţiunilor de economie circulară, a indicatorilor de performanţă şi a altor informaţii relevante).

Elaborarea Planului de Acţiune pentru Economia Circulară (PAEC) de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) şi Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) s-a realizat în cadrul unui proiect finanţat prin Instrumentul de Suport Tehnic gestionat de Direcţia Generală Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene - DG Reform.

Obiectivul general al acestei strategii este strâns legat de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei ONU 2030 şi de obiectivele globale privind clima, precum şi de noile obiective ale Uniunii Europene (UE) din PAEC, în conformitate cu principiile şi acţiunile promovate în cadrul Pactului Verde al Uniunii Europene.

În fiecare an, Uniunea Europeană produce peste 2,2 miliarde de tone de deșeuri, arată datele prezentate de Parlamentul European.

Ca atare, în prezent își actualizează legislația referitoare la gestionarea deșeurilor pentru a promova o schimbare de curs radicală spre un model mai durabil, cunoscut sub numele de economie circulară.

Economia circulară este un model de producție și consum, care implică folosirea în comun, închirierea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult timp posibil.

Astfel, se prelungește ciclul de viață al produselor.

În practică, presupune reducerea la minimum a deșeurilor.

Când un produs ajunge la sfârșitul ciclului său de viață, materialele din care este fabricat sunt păstrate în economie pe cât de mult posibil prin reciclare. Ele pot fi utilizate în producție încă o dată și încă o dată, creând și mai multă valoare adăugată.

Este o abordare care diferă radical de modelul economic tradițional, linear, bazat pe principiul „folosim-producem-consumăm-aruncăm”. Acest model tradițional se bazează pe cantități mari de materiale și energie ieftine și ușor accesibile.

Tot în acest model se înscrie și uzura morală programată, produsele fiind astfel concepute încât să aibă o durată de viață limitată, pentru a încuraja consumatorii să cumpere din nou. Parlamentul European a pledat pentru măsuri care să combată această practică.

Refolosirea și reciclarea produselor va încetini epuizarea resurselor naturale, va reduce impactul asupra peisajelor și habitatelor naturale și va ajuta la limitarea pierderii biodiversității.

Un alt beneficiu al economiei circulare este reducerea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de seră. Conform Agenției Europene a Mediului, procesele industriale și consumul produselor sunt responsabile de 9,10% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE, iar gestionarea deșeurilor pentru încă 3,32%.

Crearea unor produse mai eficiente și mai durabile din start ar ajuta la reducerea consumului de energie și resurse, întrucât se estimează că peste 80% din impactul de mediu al unui produs este determinat în faza de proiectare.

O trecere la produse mai fiabile care pot fi reutilizate, modernizate și reparate va reduce cantitatea de deșeuri. Ambalajele sunt o problemă în creștere și, în medie, fiecare european generează aproape 180 kg de deșeuri provenind din ambalaje pe an. Se urmărește evitarea ambalajului excesiv și îmbunătățirea designului de ambalaj pentru a promova reutilizarea și reciclarea.

Populația lumii crește și, odată cu ea, crește și cererea de materii prime.

Totuși, cantitatea disponibilă de materii prime esențiale este limitată. Cantitatea finită înseamnă și că unele țări din UE depind de alte țări pentru aprovizionarea cu materii prime. Conform Eurostat, UE importă circa jumătate din materiile prime pe care le consumă.

Valoarea totală a comerțului (import plus export) de materii prime între UE și restul lumii aproape s-a triplat din 2002, iar exporturile cresc mai repede decât importurile. Totuși, UE importă în continuare mai mult decât exportă. În 2021 acest lucru a rezultat într-un deficit comercial de 35,5 miliarde EUR.

Reciclarea materiilor prime scade și riscurile legate de aprovizionare, cum ar fi volatilitatea prețurilor, a disponibilității și dependența de importuri. Acest lucru este valabil în special pentru materiile prime esențiale, necesare producerii unor tehnologii foarte imporante pentru atingerea obiectivelor climatice, cum sunt bateriile și motoarele electrice.

Tranziția spre o economie mai circulară poate crește competitivitatea, stimula inovația, încuraja creșterea economică și crearea de locuri de muncă (700.000 de locuri de muncă doar în UE până în 2030).

Reproiectarea materialelor și produselor pentru utilizare circulară ar stimula, de asemenea, inovarea în diferite sectoare ale economiei.

Consumatorii vor beneficia și ei de produse mai durabile și mai inovatoare, care le vor mări calitatea vieții și le vor aduce economii pe termen lung.

În martie 2020, Comisia Europeană a prezentat planul de acțiune pentru economia circulară ce urmărește o proiectare mai durabilă a produselor, reducerea deșeurilor și înarmarea cetățenilor cu noi drepturi (cum ar fi „dreptul de a repara”).

Se acordă o atenție deosebită sectoarelor cu consum intens de resurse, cum ar fi electronicele și TIC, materialele plastice, textilele și construcțiile.

În februarie 2021, Parlamentul a adoptat o rezoluție cu privire la acest plan prin care se cer măsuri suplimentare pentru a se ajunge până în 2050 la o economie complet circulară, neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, durabilă și fără substanțe toxice.

Se solicită, de asemenea, reguli mai stricte de reciclare și obiective obligatorii pentru consumul de materii prime până în 2030.

În martie 2022, Comisia a prezentat un prim pachet de măsuri pentru a accelera tranziția spre o economie circulară în cadrul planului de acțiune pentru economia circulară.

Propunerile includ promovarea produselor durabile, încurajarea consumatorilor pentru tranziția verde, revizuirea reglementărilor privind materialele de construcție și o strategie pentru materiale textile durabile.

În noiembrie 2022, Comisia a propus noi norme la nivelul UE privind ambalajele.

Acestea includ propuneri de îmbunătățire a designului ambalajelor, cum ar fi etichetarea clară pentru a promova reutilizarea și reciclarea. De asemenea, se solicită o tranziție la materiale plastice de origine biologică, biodegradabile și compostabile.