După lungi discuții, calcule și contre, dar și cu doar câteva zile înainte de alegeri, majorarea salariului minim de la 1 iulie a fost adoptată în ședința de guvern de joi. Astfel, veniturile angajaților plățiți cu salariul minim vor crește cu puțin peste 2 lei pe oră. În total, vor primi cu 280 de lei în plus față de venitul actual. 

ACTUALIZARE Guvernul a aprobat în ședința joi creşterea salariului minim de la 3.300 de lei la 3.700 de lei lunar de la 1 iulie, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, la Palatul Victoria.

„Salariul minim brut pe ţară garantat în plată va creşte de la 3.300 lei lunar, cât este în prezent, la 3.700 de lei lunar, începând cu data de 1 iulie. De asemenea, Guvernul a majorat de la 200 de lei la 300 de lei din salariul lunar pentru care nu se va plăti impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii. Ambele decizii - o Hotărâre de Guvern şi o Ordonanţă de Urgenţă - au fost aprobate în şedinţa Executivului de astăzi”, a declarat Constantin, la finalul şedinţei de Guvern.

Potrivit acestuia, în prezent, beneficiază de salariul minim brut garantat în plată aproximativ 760.000 de salariaţi.

„De majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi de creşterea sumei neimpozitabile vor beneficia însă peste 1,8 milioane de salariaţi, respectiv toţi angajaţii care se regăsesc în intervalul de salarizare 3.300 - 3.700 de lei”, a explicat Mihai Constantin.

Știrea inițială

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, în debutul şedinţei de guvern, că urmează să fie adoptată măsura creşterii salariului minim de la 3.300 de lei la 3.700 de lei lunar.

"Cea mai aşteptată decizie de azi este creşterea salariului minim de la 3.300 de lei la 3.700 de lei lunar, de la 1 iulie. Este o măsură agreată cu partenerii de dialog social, de care beneficiază peste 1,8 milioane de angajaţi din România. De asemenea, la solicitarea mediului de afaceri, am aprobat majorarea de la 200 de lei la 300 de lei a sumei lunare neimpozitate. Practic, angajaţii primesc în plus 284 de lei pe lună", a spus premierul.

El a menţionat că în acest fel se face "un pas important" pentru a ne apropia de nivelul cerut de directiva privind salariul minim european.

"Ministerul Muncii şi partenerii sociali lucrează deja la mecanismul care va introduce salariul minim european în România până în noiembrie. Formula stabilită va ţine cont de puterea de cumpărare, de nivelul câştigului salariul mediu brut şi productivitatea muncii", a spus prim-ministrul.

Comisia Europeană a avertizat recent că România se îndreaptă spre un deficit bugetar de aproape 7% din Produsul Intern Brut, în condițiile în care Guvernul și-a propus să țină prăpastia dintre veniturile și cheltuielile statului la 5% din PIB.  La final de aprilie, deficitul bugetar a depășit 57 de miliarde de lei, adică a ajuns la 3,2% din PIB. Este drept că în aprilie s-au plătit în avans pensiile aferente lunii mai. Datele arată, însă, un ritm de creștere pentru cheltuielile statului de două ori mai rapid decât al încasărilor. 

De majorarea salariului minim va beneficia și statul care va colecta taxe și impozite mai multe. Vorbim de o sumă de 2,3 miliarde de lei în plus la final de lună.

Odată cu creșterea salariului minim nu va crește și punctul de amendă, care va rămâne înghețat la 165 de lei cât e în prezent.

Cristian Năsulea, profesor de economie mondială, a declarat la Digi24 că unii oamenii de afaceri vor avea probleme din cauza acestei creșteri a salariului minim acolo unde costurile sunt mari și s-ar putea ajunge la reducerea unor locuri de muncă.

"Nu există un motiv foarte bun pentru niciuna din creșterile de salariu minim din ultimii ani pentru că INS a arătat în ultimii ani că salariile din România au crescut natural, deoarece angajatorii au crescut veniturile pentru că a crescut și inflația.

Câtă vreme economia continuă să se comporte nenatural vor fi consecințe, inflația e una din consecințe. Indiferent de valoarea matematică, veniturile cresc, dar dacă nu crește și productivitatea, vom continua să vedem creșteri de preț. 

Până nu înțelege statul că trebuie să ia măsuri să facă reguli care să ajute mediul de afaceri să devină mai productiv, eventual cu scăderi de taxe, nu vom ieși din cercul vicios în care prețurile cresc, statul înceracă să crească salariul minim și de multe ori mai rău face.

Dacă nu reducem deficitul bugetar, nu vom reveni la o situație stabilă, care să permită și firmelor să devină mai productive, fără să fie nevoit statul să impună noi taxe și impozite", a declarat Năsulea.