Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a anunţat, la finalul ședinței Executivului, că acesta a aprobat, luni, proiectul de lege privind oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale în România. Acesta a spus că va fi emisă separat o ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea salariului minim în construcţii şi în agricultură. De asemenea, el a mai spus că va fi o hotărâre de Guvern separată care va reglementa creşterea salariului minim pe economie cu 10%, la 3.300 lei.

„Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege privind oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale în România, după ce au fost dezbătute observaţiile de la ministerele avizatoare.

Mai întâi însă două alte precizări. S-a decis că reglementarea salariului minim în construcţii şi în agricultură se va face prin ordonanţă de urgenţă separată, tocmai pentru a ne asigura că aceste salarii vor creşte cât mai repede cu putinţă. Salariul minim pe economie, în general, care va creşte cu 10% la 3.300 lei va fi reglementat printr-o hotărâre de Guvern care va fi adoptată, de asemenea, cât mai rapid”, a anunţat, Mihai Constantin, la finalul şedinţei de luni a Executivului.

El a adăugat că „în scurt timp, proiectul va fi trimis către Parlament pentru formularea de amendamente, în termenul care va fi stabilit în şedinţa comună a Birourilor permanente de la Senat şi Camera Deputaţilor”.

„Ulterior, în cadrul unei noi şedinţe de Guvern, vor fi dezbătute şi incorporate amendamentele acceptate, urmând ca Guvernul să îşi asume răspunderea în Parlament pe acest proiect, în şedinţă comună a celor două Camere, potrivit reglementărilor constituţionale”, a adăugat Constantin.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, la începutul ședinței de guvern de luni, că a fost finalizat pachetul de măsuri fiscale pe care își va asuma răspunderea în Parlament. „România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an”, a declarat prim-ministrul, care spune că nu este vorba de măsuri de „austeritate”. „Austeritate a fost când s-au tăiat în 2010 salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%”, a declarat acesta. Ultima variantă a proiectului a fost deja publicată, de Guvern, după o discuție între liderii coaliției și ministrul finanelor, premierul urmând să își asume răspunderea în Parlament în această săptămână.

Citește AICI ultima variantă a proiectului privind măsurile fiscal-bugetare.

Acesta precizează că nu este vorba despre „austeritate” pentru că nu crește TVA-ul pentru toate produsele și serviciile și nu sunt tăiate salariile și pensiile.

„Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevărul este ca Austeritate a fost când s-au tăiat în 2010 salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare. Acest Guvern nu crește însă TVA-ul general. Și păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente. La fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5% la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească. În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creșterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei. Iar în construcții, prin ordonanță de urgență, mărim salariul minim cu 12.5% până la 4.500 de lei. Vorbim astfel de o creștere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajații obișnuiți nu vor plăti nicio taxă în plus”, spune Ciolacu.

„Este adevărat, unii nu vor mai fi șefi la stat. Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată liota de consilieri, șoferi și secretare. Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluție și ar fi fost de așteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Nu s-a întâmplat, așa că o fac eu acum. Nu am de gând să dau vreun pas înapoi. Este nevoie de reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României”, a mai spus premierul.

Față de varianta inițială, proiectul a suferit câteva modificări, în special la solicitarea UDMR. Guvernul a renunțat la prevederea care stabilea un plafon de 2,5% din veniturile proprii pentru organizarea de concerte, spectacole și festivaluri de către autoritățile locale. De asemenea, au fost eliminate accizele și investițiile la calculul taxei de 1% din cifra de afaceri a marilor companii.

Citește și Consiliul Economic şi Social dă aviz negativ pachetului de măsuri fiscale: "Creşterea fiscalității stimulează tendinţele evazioniste"

Ministerul Finanțelor a publicat săptămâna trecută proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, pentru care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament.

Acesta prevede impozit de 1% pe cifra de afaceri a IMM-urilor până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă. Guvernul a renunțat la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%.

Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Și băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri.

Scutirea de impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei brut și se introduce plata CASS în agricultură, construcții și industria alimentară.

De asemenea, actul normativ prevede reducerea numărului total de funcţii de conducere, condiţionează acordarea voucherelor de vacanţă de nivelul salariului și limitarea nivelului sporurilor.

Se majorează acciza la alcool şi tutun, crește TVA de la 5% la 9% pentru locuințe, panouri fotovoltaice, iar pentru produsele cu un conținut ridicat de zahăr TVA crește de la 9% la 19%.

De asemenea, Coaliția a decis să introducă o taxă de 0,3% pentru imobilele mai scumpe de 500.000 de euro și mașinile cu o valoare de peste 75.000 de euro. Taxa se va aplica pentru suma care reprezintă diferența dintre plafon și valoarea proprietății.

Angajarea răspunderii guvernului sau asumarea răspunderii guvernului este o procedură prevăzută de articolul 114 din Constituție.

Guvernul adoptă o hotărâre de Guvern prin care acesta urmărește asumarea. După aceea proiectul de lege sau de program este prezentat Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului care stabilește un termen în care parlamentarii pot depune modificări. Aceste modificări se transmit Guvernului care decide dacă le acceptă sau nu.

Ulterior, proiectul este prezentat de către prim-ministrul României în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Această ședință are ca element specific faptul că proiectul sau programul asupra căruia Guvernul își angajează răspunderea nu este dezbătut și nici votat de parlamentari.

După prezentarea făcută de către premier începe să curgă un termen de 3 zile în care se poate introduce o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă în acest termen nu s-a introdus moțiune de cenzură sau aceasta a fost respinsă, proiectul de lege sau programul se consideră adoptat și merge la promulgare la Președintele României.

Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul este demis și proiectul sau programul este considerat respins.

Chiar dacă proiectul de lege este adoptat, acesta poate fi contestat la Curtea Constituțională în condițiile articolului 146 litera a) din Constituție sau Președintele României poate cere reexaminarea legii.