Guvernele Uniunii Europene și-au exprimat temerea că planurile radicale de cheltuieli anunțate de cancelarul în exercițiu al Germaniei vor sfârși prin a distorsiona piața unică a blocului comunitar și ar putea oferi Germaniei un avantaj competitiv neloial, scrie POLITICO.

La o lună după alegerile care l-au făcut pe creștin-democratul Friedrich Merz aproape sigur următorul cancelar la Berlin, Camera Superioară a Parlamentului a aprobat vineri o modificare istorică a legii fundamentale a țării pentru a exclude investițiile în apărare mai mari de 1% din producția economică de la normele stricte de cheltuieli ale națiunii, împreună cu un fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură și energie verde, depășind ultimul obstacol parlamentar.

În timp ce aliații Germaniei din Europa au salutat în general relaxarea mult așteptată a Berlinului, există un sentiment de neliniște cu privire la impactul pe care l-ar putea avea într-un moment în care economiile încă se străduiesc să se redreseze după șocurile „gemene” ale Covid și ale conflictului din Ucraina și cu amenințarea iminentă a unui război comercial cu SUA.

La summitul liderilor UE care a avut loc joi la Bruxelles - unde Germania a fost reprezentată de cancelarul demisionar Olaf Scholz, deoarece următoarea coaliție de guvernare nu a fost încă formată - subiectul nu a fost abordat, accentul fiind pus în mod ferm pe modul de consolidare a capacităților de apărare ale continentului. 

Dar problema dă deja semne că provoacă neliniște în întregul bloc comunitar și în cadrul Comisiei Europene, care reglementează subvențiile guvernamentale - pe care le numește „ajutoare de stat” - mai mulți diplomați din întreaga Europă semnalându-și îngrijorarea pentru POLITICO.

Deoarece cheltuielile suplimentare - care se așteaptă să ajungă la 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu, în principal pentru apărare, infrastructură și energie verde - vor reduce presiunea asupra bugetului obișnuit al Germaniei, acest lucru va permite cheltuieli mai mari în alte domenii. O parte din această sumă este deja alocată subvențiilor pentru industrie, ceea ce riscă să ofere companiilor germane o situație mai ușoară decât concurenților lor din alte părți ale UE.

„Trebuie să fim atenți când vine vorba de investiții productive în Germania”, a declarat un fost ministru al Guvernului din Franța, a doua economie a UE după Germania, vorbind sub rezerva anonimatului. „Ne poate ajuta, ne poate trage propria economie în direcția corectă. Ceea ce este bun pentru economia germană este bun și pentru noi. Aceasta înseamnă mai multe piețe pentru companiile franceze. Dar ar putea agrava diferența de productivitate dintre cele două țări. Va trebui să ținem pasul cu Germania”.

Franța a condus un grup de guverne, din care mai fac parte Italia și Spania, a treia și a patra cea mai mare economie a blocului comunitar, care a solicitat în mod repetat ca UE să vină cu idei noi pentru a atenua ceea ce ei numesc „denaturări” potențiale ale pieței unice, cum ar fi prin împrumuturi comune ale tuturor națiunilor UE. Acest lucru este însă respins de Germania.

„Problema potențialelor distorsiuni este ceva ce trebuie să abordăm”, a declarat un diplomat dintr-o țară din sudul Europei. Diplomatul a adăugat că rămâne de văzut ce subvenții va accepta noul guvern german în tratatul final al coaliției.

Într-un acord preliminar privind coaliția guvernamentală planificată, blocul CDU/CSU al lui Merz și social-democrații au declarat că doresc să utilizeze banii suplimentari pe care îi au la dispoziție pentru a finanța subvenții pentru „sectoarele mari consumatoare de energie”, introducând totodată un „plafon permanent pentru tarifele de rețea”.

Acordul prevede, de asemenea, ajutoare de stat pentru consolidarea „industriilor strategice” și pentru atragerea investițiilor străine, cum ar fi pentru „industria semiconductorilor, producția de baterii, hidrogen sau produse farmaceutice”.

Prin urmare, aliații Germaniei sunt îngrijorați de faptul că Berlinul plătește miliarde de euro pentru a atrage noi fabrici de cipuri sau baterii sau pentru a reduce costurile energiei pentru companiile germane - în timp ce ei nu își pot permite subvenții de stat atât de generoase. Acest lucru face ecou reacției puternice din întreaga Europă cu care s-a confruntat cancelarul Olaf Scholz în 2022, când a introdus o schemă de 200 de miliarde de euro pentru a reduce prețurile energiei din Germania la începutul războiului Rusiei cu Ucraina.

„În primul rând, salut faptul că Germania crește puternic cheltuielile pentru apărare. Germania este o țară importantă”, a declarat Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru Afaceri Europene, pentru POLITICO.

Dar „în ceea ce privește ajutorul de stat”, a spus ea, „avem reguli, evident”.

Împingerea masivă a cheltuielilor de către Merz - care marchează o întoarcere bruscă față de politicile austere de cheltuieli pe care Germania, și în special partidul conservator al lui Merz, le-au urmărit de obicei - a provocat deja fricțiuni în Europa, deoarece Berlinul încearcă, de asemenea, să atenueze normele stricte privind cheltuielile UE pe care le-a cerut anterior.

Un oficial german a încercat să minimalizeze preocupările legate de piața unică și a remarcat că anunțul privind cheltuielile Germaniei a fost salutat pe scară largă, inclusiv de președintele francez Emmanuel Macron în timpul unei vizite la Berlin marți.