Anunțul vine după patru decenii de conflict armat care s-a soldat cu peste 40.000 de morți.

Declarația PKK a spus că încetarea focului este menită să „pregătească calea pentru implementarea apelului liderului Apo pentru pace și societate democratică”, referindu-se la Öcalan prin porecla sa folosită pe scară largă.

Grupul a adăugat că „niciuna dintre forțele noastre nu va întreprinde acțiuni armate dacă nu este atacată”, dar nu a declarat însă desființarea sa, afirmând că o astfel de decizie ar putea fi luată numai sub îndrumarea sa directă și în cadrul unui proces politic mai larg.

Apelul lui Öcalan a venit pe fondul unor semnale politice din partea coaliției de guvernământ din Turcia care sugerează că liderul PKK, închis pe o insulă de lângă Istanbul din 1999, ar putea primi eliberarea condiționată dacă grupul se desființează. În mesajul său , Öcalan a susținut că lupta armată nu mai este o soluție viabilă și a îndemnat mișcările politice kurde să caute participarea democratică.

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a salutat evoluția, denumind apelul lui Öcalan o „oportunitate istorică” pentru a pune capăt conflictului. Guvernul său a semnalat că va monitoriza îndeaproape situația pentru a asigura o dizolvare completă a PKK, dar a cerut, de asemenea, ca grupurile afiliate din Irak și Siria să urmeze exemplul.

Parlamentarul socialist spaniol Nacho Sánchez Amor, membrul principal al Parlamentului European pentru relațiile cu Turcia, a descris apelul lui Öcalan drept un „pas istoric” și a îndemnat ambele părți să profite de moment pentru o rezoluție politică incluzivă.

PKK, desemnată ca organizație teroristă de Turcia, UE și SUA, a desfășurat o insurgență împotriva statului turc din 1984, căutând inițial un stat kurd independent, înainte de a-și îndrepta ulterior cererile către o mai mare autonomie și drepturi pentru kurzi. Încercările anterioare de încetare a focului - în special un proces de pace din 2013-2015 - s-au prăbușit pe fondul reînnoirii violențelor.