Pneumonia reprezintă o inflamație acută a plămânilor și este cauzată de o infecție bacteriană, virală sau fungică. Infecția poate fi localizată într-un singur plămân sau în ambii, iar simptomele pot varia, ca intensitate, în funcție de germenii care declanșează boala. Răzvan Lungu, medic specialist pneumologie a explicat pentru Digi24 cum este diagnosticată pneumonia și care sunt formele de tratament recomandate.

Pneumonia poate fi cauzată de mai multe bacterii, însă cea mai des întâlnită este Streptococcus pneumoniae, cunoscut și ca Pneumococ. Boala poate apărea și în urma unei gripe, deoarece virusurile gripale pot fi declanșatoare de pneumonie în rândul persoanelor de toate vârstele. 

“Pneumonia este o infecție cauzată de bacterii, care apare la nivelul plămânilor și poate fi cauzată de mai multe microorganisme, inclusiv bacterii, virusuri sau fungi. Simptomele diferă în funcție de agentul infecțios, iar printre cele mai frecvente semne sunt: febră, frisoane, tuse cu producere de spută ori durere toracică.

Infecția este diferită în funcție de fiecare organism în parte și se poate manifesta în diverse moduri. Pneumonia comunitară poate afecta persoanele de toate vârstele, inclusiv copii, și poate avea complicații severe, poate interveni și decesul, dacă nu este tratată corespunzător și în timp util.

Pneumonia, de regulă, nu este contagioasă. Se manifestă cu bacterii existente, deja, în tractul nostru respirator sau în cavitatea bucală” a declarat medicul pneumolog Răzvan Lungu.

Există mai multe tipuri de pneumonie, clasificate în funcție de agentul infecțios. Pneumonia bacteriană poate să apară la orice vârstă și implică simptome precum:

Pneumonia virală este cauzată de virusurile respiratorii, iar printre exemplele comune de infecții care pot provoca boala sunt:

În funcție de agentul infecțios care a declanșat-o, pneumonia mai poate fi:

"Dignosticul bolii poate fi pus pe baza datelor clinice, istoricul medical și examenul clinic, și poate fi confirmat în urma unei radiografii pulmonare sau, în anumite cazuri, dacă medicul decide, de examenul CT toracic.

Când există suspiciune clinică mare de pneumonie, iar radiografia toracică nu evidențiază un agent infecțios implicat, atunci medicul poate recomanda efectuarea tomografiei computerizate (CT) ori repetarea radiografiei toracice într-un interval de timp.

Imagistica, radiografia, examinarea CT, pot determina ce agent infecțios este implicat.

Dacă medicul trebuie să identifice microogranismul, în cazul formelor moderat-severe, de obicei se încearcă identificarea acestuia analize din spută, sânge sau urină.

Se pot face analize de sânge, teste rapide, pentru a determina agentul infecțios al pneumoniei (pentru a diagnostica dacă este vorba despre pneumonie virală sau bacteriană)", a mai precizat medicul pneumolog.

Pneumonia poate provoca complicații, dacă nu este tratată la timp și cu medicamentația/ tratamentul potrivit. Sunt cazuri (și rare ) în care pot apărea complicații grave, în special în rândul persoanelor care se confruntă deja cu afecțiuni cronice sau alte boli, iar printre acestea amintim:

„În cazul senzației de lipsă de oxigen și de aer insuficient, cel mai bine este să monitorizăm nivelul de oxigen din sânge folosind un pulsoximetru de deget.

Este un dispozitiv non invaziv, care se folosește pe unul dintre degete și este destinat pentru verificarea saturației de oxigen, a ritmului cardiac (puls), a indicelui de perfuzie și rata respiratorie.  În principiu, trebuie să avem un nivel de oxigenare peste 95% (saturația în oxigen)”, precizează sursa Digi24

„Tratamentul depinde, în primul rând, de tipul pneumoniei, dar și cât de gravă este starea de sănătate a pacientului.

În urma unei evaluări, medicul va decide dacă pacientul poate fi tratat acasă, sub supraveghere medicală, ori dacă necesită spitalizare din cauza riscului mare de complicații.

Pentru că, în multe cazuri, durează până se evaluează un examen de spută (culturi din spută), medicul poate elibera tratament medicamentos care să acopere tipul de germen bănuit că este implicat în boală.

Pot exista antibiotice cu spectru mai îngust ori mai larg. Nu există antibiotice care au un efect mai slab ori mai puternic, ci antibiotice care acoperă mai puțini germeni sau mai mulți.

Există și tratament cu antibiotic care necesită administrare intravenoasă, deoarece își face efectul mai repede și acționează în locurile în care este nevoie.

Există o durată de tratament specifică pentru fiecare tip de antibiotic

Tratamentul cu antibiotic trebuie urmat întotdeauna conform specificațiilor medicului. Nu se poate lua pe perioade mai scurte de timp, dacă medicul nu recomandă asta, deoarece există riscul ca medicamentul să nu aibă eficiență maximă”, precizează medicul Răzvan Lungu.

„Dacă medicul bănuiește o infecție virală (atunci când nu sunt semne clinice ori radiologice, sunt făcute și analize de sânge pentru un rezultat cât mai clar), în acest caz, se stabilește o forma de tratament cu medicamente antivirale.

Vaccinul pneumococic este utilizat pentru a preveni infecțiile cauzate de Streptococcus pneumoniae, o bacterie facultativ aerobă (care poate trăi atât în prezența oxigenului molecular, cât și în absența lui). Vaccinarea este o modalitate de prevenire a bolilor pneumococice.

Vaccinul pneumococic poate fi făcut oricând, nu depinde de sezon, precum cel gripal.  Se repetă fie la 5 ani, fie se poate face în doză unică, depinde ce tip de vaccin recomandă  medicul specialist.

Vaccinul pneumococic este gratuit și poate fi luat de la medicul de familie.

Pacinetul care bănuiește orice formă de boală, trebuie să ceară părerea medicului specialist. Doar în urma unui examen clinic și a investigațiilor necesare se poate stabili o formă de tratament, care să acționeze întocmai, pentru a trata boala”, conchide medicul pneumolog Răzvan Lungu.

Acest articol nu înlocuiește sfaturile unui medic specialist. Orice schema de tratament sau recomandare de consum trebuie să vină din partea unei persoane autorizate.