Ministrul Transporturilor și prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu a scris, joi, că România are nevoie de „consolidare fiscală” pentru că „60% din banii împrumutați astăzi merg pentru plata sau refinanțarea datoriilor din urmă, mai ales a datoriilor imense contractate de guvernările de dreapta”. El a enumerat motivele pentru care Coaliția pregătește măsurile fiscale prezentate miercuri. „Unora le este mai simplu să chibițeze, în timp ce își șterg lacrimile false din ochi cu batista!”, și-a încheiat liderul social-democrat mesajul. 

„De ce este nevoie acum de consolidare fiscală? 

Voi fi direct: pentru că 60% din banii împrumutați astăzi de România merg pentru plata sau refinanțarea datoriilor din urmă, mai ales a datoriilor imense contractate de guvernările de dreapta! 

În ultima lună de guvernare PSD - din 2018 - deficitul bugetar al României era de 2,8% din PIB, sub 3% cât este regula bugetară stabilită de UE. În 2 luni de guvernare de dreapta deficitul bugetar a crescut cu 60%, o gaură de peste 15 miliarde lei provocată bugetului de guvernarea de atunci. Dezastrul a continuat, iar în 2020 deficitul a ajuns la un record de 9,2% din PIB și s-a menținut la un nivel record în UE și în anul 2021: 7,1% din PIB. 

Pe scurt: în timpul guvernărilor de dreapta, deficitul bugetar a ajuns la recordul istoric de 100 miliarde lei (în anul 2020), față de 29 miliarde lei în octombrie 2019 (ultima lună de guvernare PSD). Iar, din cauza acestor derapaje bugetare masive din perioada guvernărilor Orban și Cîțu, datoria guvernamentală a explodat! Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a explodat de la 35,1% din PIB în anul 2019 la 48,6% din PIB în anul 2021, potrivit Eurostat. De la 365 miliarde lei (octombrie 2019) datoria guvernamentală a urcat la 558 miliarde lei (noiembrie 2021). Un record negativ cu care cei de dreapta au intrat în istorie: au îndatorat România cu încă 193 miliarde lei! Și, nici în prezent, nu știm unde s-au dus acești bani, în condițiile în care s-au întors în economie sume echivalente cu doar 2% din PIB! 

O să vă întrebați din nou de ce este nevoie acum de consolidare fiscală, după 3 premieri de dreapta? 

Neatingerea țintei de deficit poate atrage după ea suspendarea proporțională a fondurilor europene! Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este unul din principalii beneficiari ai acestor fonduri prin diversele mecanisme și instrumente financiare europene. Prin PNRR (2021- 2026) beneficiem de 7,6 miliarde de euro, prin Programul Transport (2021- 2027) de 4,6 miliarde de euro, prin CEF de 1,2 miliarde de euro!  

Alături de contribuția bugetului de stat, aceste fonduri finanțează toate marile proiecte de infrastructură de transport din România, fie că vorbim de căi ferate precum Brașov-Sighișoara- Arad, Timișoara- Caransebeș sau Ploiești- Vicșani, fie că vorbim de autostrăzi ca A1 (Sibiu- Pitești), A8 (Târgu Mureș - Târgu Neamț) sau A7 (Ploiești - Siret), fie că vorbim de marile proiecte de modernizare și extindere a Portului Constanța sau navigabilitatea Dunării. 

Anul trecut am semnat contracte de lucrări de peste 10 miliarde euro și vom continua acest ritm și anul acesta! Noi autostrăzi, drumuri expres și centuri ocolitoare prin CNAIR, modernizări și reabilitări de căi ferate prin CFR Infrastructură, trenuri noi prin ARF și modernizări de trenuri prin CFR Călători. Toate contractele semnate și licitațiile în desfășurare depind însă de fluxul continuu al banilor europeni dinspre Bruxelles către România! 

Nu acceptăm nici un scenariu prin care aceste proiecte să fie nici măcar încetinite, să nu vorbim oprite!  

Disclaimer (pentru cunoscători!): Acest text nu este un pamflet! Unora le este facil să vorbească de onoare, chiar dacă ei înșiși nu o demonstrează. Iar pentru că memoria instituțională și politică le joacă feste, le reamintesc că un caracter puternic se vede în deciziile luate în momente dificile! Știu, unora le este mai simplu să chibițeze, în timp ce își șterg lacrimile false din ochi cu batista!”, arată mesajul lui Sorin Grindeanu postat pe Facebook.

Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru reducerea cheltuielilor bugetare a fost obținut în exclusivitate de Digi24. Ordonanța prevede eliminarea a 20% din numărul funcțiilor de secretari/ subsecretari de stat, vicepreședinți până cel târziu la 1 ianuarie 2024. Conform actului normativ, numărul posturilor de consilieri din cabinetele președinților/ vicepreședinților din cadrul autorităților de reglementare/ agențiilor/ instituțiilor publice de la nivel central, președinților de consilii județene/ vicepreședinților, primarilor/ viceprimarilor, prefecților/ subprefecților precum și a numărului de consilieri din cabinetele conducerii autorităților/ instituțiilor publice de interes local se reduce cu 50% până cel târziu la data de 1 octombrie 2023. Totodată, doar angajații de la stat care realizează venituri brute lunar din salariu de până la 10.000 lei inclusiv vor primi vouchere de vacanță de 1.450 lei per persoană în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă cu ministrul Finanțelor Marcel Boloș, că Guvernul a pregătit peste 50 de măsuri pentru reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar. El spune că este prima reformă „reală” în acest sens și că România discută cu Comisia Europeană pentru a evita pierderea fondurilor europene ca urmare a procedurii de deficit excesiv.

Ministrul Finanțelor a precizat că măsurile sunt gândite pe patru paliere. Este vorba despre reducerea unor cheltuieli ale statului care ar trebui să aducă în plus la buget aproximativ 6 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor nu a vorbit, însă, despre pachetul de măsuri fiscale, spunând că nu a fost aprobat încă în Coaliție. Boloș a mai declarat miercuri că draftul de ordonanță privind noile măsuri fiscale nu este ultima variantă și că „tulbură apele”. El a adăugat că măsurile privind creșterea veniturilor sunt încă în discuție.

Citește și:

Oamenii de afaceri sunt revoltați de noile măsuri fiscale: Duc la recesiune, să le discutăm acum e foarte, foarte târziu

Paradoxul noului impozit pentru proprietăți. Cei care au o vilă de lux vor plăti mai puțin decât cei care au două case ieftine