Războiul dintre Israel şi Hamas ar putea avea un impact semnificativ asupra creşterii economice şi a inflaţiei din Zona Euro, dacă presiunile asupra preţului energiei nu vor fi ţinute sub control, potrivit băncii americane Goldman Sachs, transmite CNBC.

Ostilităţile în desfăşurare ar putea afecta economiile europene prin comerţul regional mai scăzut, condiţiile financiare mai stricte, preţurile mai mari ale energiei şi încrederea mai scăzută a consumatorilor, a subliniat miercuri analistul pentru economie europeană Katya Vashkinskaya, într-o notă de cercetare.

În rândul economiştilor creşte îngrijorarea că războiul s-ar putea răspândi şi înghiţi Orientul Mijlociu, Israelul şi Libanul atacându-se între ele cu rachete, în timp ce Israelul continuă să bombardeze Gaza, ducând la pierderi masive de civili şi la o criză umanitară care se adânceşte.

Deşi tensiunile ar putea afecta activitatea economică europeană prin reducerea comerţului cu Orientul Mijlociu, Vashkinskaya a subliniat că expunerea continentului este limitată, având în vedere că zona euro exportă în jur de 0,4% din PIB către Israel şi vecinii săi, în timp ce expunerea comercială britanică este mai mică, de peste 0,2% din PIB.

Ea a remarcat că condiţiile financiare mai stricte ar putea afecta creşterea şi ar putea agrava influenţa existentă asupra activităţii economice din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor atât în zona euro, cât şi în Regatul Unit.

Cu toate acestea, Goldman Sachs nu vede un model clar între condiţiile financiare şi episoadele anterioare de tensiune din Mijlociu Est.

Cel mai important şi potenţial impact prin care tensiunile s-ar putea răspândi în economia europeană este al pieţelor de petrol şi gaze, a spus Vashkinskaya.

„De când a izbucnit conflictul actual, pieţele de mărfuri au înregistrat o volatilitate crescută, preţurile ţiţeiului Brent şi gazelor naturale europene crescând cu aproximativ 9% şi, respectiv, 34% la vârf”, a spus ea.

Echipa de analişti pentru mărfuri a Goldman a evaluat un set de scenarii negative în care preţurile petrolului ar putea creşte cu între 5% şi 20% peste valoarea de referinţă, în funcţie de severitatea şocului de aprovizionare cu petrol.

„O creştere persistentă de 10% a preţului petrolului reduce de obicei PIB-ul real al zonei euro cu aproximativ 0,2% după un an şi creşte preţurile de consum cu aproape 0,3 puncte procentuale în acest timp, cu efecte similare observate în Marea Britanie. Cu toate acestea, pentru ca efectul să apară, preţurile petrolului trebuie să rămână constant ridicate, ceea ce este deja sub semnul întrebării, preţul ţiţeiului Brent aproape revenind la nivelurile anterioare conflictului, la sfârşitul lunii octombrie”, a spus Vashkinskaya.

Evoluţia preţului gazelor reprezintă o provocare mai acută, a sugerat ea, cu creşterea preţului determinată de o reducere a exporturilor globale de GNL (gaz natural lichefiat) din zăcămintele de gaze israeliene şi piaţa actuală de gaze mai puţin capabilă să răspundă la şocurile negative de aprovizionare.

Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a declarat joi pentru CNBC că efectele secundare ale conflictului asupra pieţelor energetice reprezintă un risc potenţial pentru eforturile băncii centrale de a controla inflaţia.

„Până acum, aş spune, nu am observat o creştere semnificativă a preţurilor energiei şi asta este, evident, bine. Dar este un risc. Evident, este un risc pentru viitor”, a spus Bailey.

Preţurile petrolului au fost volatile de când Hamas a lansat atacul asupra Israelului pe 7 octombrie, iar Banca Mondială a avertizat luni, într-o actualizare trimestrială, că preţurile ţiţeiului ar putea creşte la peste 150 de dolari pe baril dacă conflictul se intensifică.

Încrederea generală a consumatorilor este canalul potenţial final pentru efectele de propagare, potrivit băncii din Wall Street, iar Vashkinskaya a remarcat că zona euro a cunoscut o deteriorare substanţială ca urmare a invaziei Rusiei asupra Ucrainei în martie 2022.

Acelaşi efect nu a fost observat din punct de vedere istoric alături de izbucnirile de tensiuni crescute între Israel şi Hamas, dar măsura Goldman a incertitudinii legate de conflict, bazată pe ştiri, a atins cote record în octombrie.