Gisèle Pelicot, în vârstă de 71 de ani, este considerată o eroină feministă, în Franța, după ce a deschis „ușile iadului” în care a trăit timp de peste un deceniu, timp în care a fost drogată de soțul ei și violată de peste 50 de bărbați, relatează New York Times. Curajul ei de a cere ca procesul să fie public a transformat-o într-o forță pentru toate victimele agresiunilor sexuale care s-au simțit stigmatizate. 

De când cazul, considerat unul dintre cele mai grave din ultimele decenii din Franța, a ieșit la iveală, Gisele Pelicot apare aproape zilnic la știrile de seară. Este pe primele pagini ale ziarului și chiar pe graffitiurile de pe ziduri. Iar atunci când apare la tribunal, ea este încurajată și aplaudată de femei care o consideră o portavoce pentru victimele violului.  

„De fiecare dată când o vedem părăsind tribunalul, ține capul sus”, a declarat o studentă de 20 de ani, Océane Guichardon, pentru NYT. 

„Mulți îi spun „Gisèle”, de parcă ar cunoaște-o, deși puțini o știu personal. În imaginea ei elegantă, se văd pe ele însele, pe mamele și bunicile lor. Vin la tribunal și așteaptă ore întregi pentru a o sprijini”, scrie în reportajul New York Times. 

Iar de la începutul procesului, Gisele a ajuns să fie apreciată de tot mai multe femei pentru curajul ei. 

„Nu doar pe tine, Gisèle, te-au tratat ca pe un obiect. Ne spun tuturor că suntem nesemnificative. Puterea ta ne dă nouă putere. Mulțumim pentru acest cadou imens”, a scris jurnalista Hélène Devynck pentru ziarul francez, Le Monde.

În timpul procesului, Giseles-a făcut remarcată pentru stăpânirea de sine și pentru demnitatea pe care o afișează atunci când pășește cu capul sus printre acuzații care umplu sala de judecată, subliniază publicația. 

Pe lângă cei 50 de inculpați, sunt și 40 de avocați, care au încercat să mute atenția pe ea, însă nu ca victimă. În timpul procesului, pe ecranele din sală au fost proiectate 27 de fotografii intime cu ea, alese dintre cele peste 20.000 de imagini și videoclipuri găsite de anchetatori. 

În unele, Gisele are ochii deschiși. Un avocat a încercat să o acuze că nu era complet inconștientă.  

„Ce căutați aici, în această sală, pentru a mă face să par vinovată?”, a declarat Gisèle. Ea s-a apărat: „Dacă un bărbat ar fi venit să întrețină raporturi sexuale cu mine, tot ar fi trebuit să ceară consimțământul meu”.

Un alt avocat a întrebat-o dacă nu cumva este o exbiționistă. A fost singurul moment în care Gisele a dat semne că își pierde calmul, catalogând întrebările drept jignitoare. 

„Înțeleg de ce victimele violului nu depun plângeri”, a continuat ea. 

Aceeași avocați care au prezentat imaginile au susținut că probele video, elemente cheie în proces, nu trebuie arătate, pentru că ar afecta demnitatea bărbaților implicați.

„Nu știu cum reușește — demnitatea ei”, a spus Catherine Armand, în vârstă de 62 de ani, care a ajuns cu o oră și jumătate înainte ca procesul să înceapă. „O admir pe această femeie,” a adăugat ea. „Este excepțională”.

Procesul a inspirat francezii să reflecteze asupra relației dintre bărbați și femei. Unii au început să vorbească despre „cultura violului” și „masculinitatea toxică”.

Totodată, mulți oameni și-au exprimat nemulțumirea față de procedurile dificile prin care trece victima unui viol. 

„Este un parcurs plin de obstacole pentru victime,” a declarat Audrey Darsonville, profesor de drept penal la Universitatea Nanterre. „Întreaga lor viață este scrutinizată, începând cu întrebările polițiștilor despre cum erau îmbrăcate, care este sexualitatea lor, etc. Toate aceste întrebări nu au nimic de-a face cu violența care este violul”.

De aceeași părere este și Christelle Taraud, o istorică feministă din Paris:

„Numai reputația bărbaților contează,” a spus doamna Taraud. „Reversul responsabilității, transformarea victimelor în vinovați și a vinovaților în victime este o constantă în procesele de viol.”

În plus, acest caz a demonstrat că profilul unui posibil violator nu este cel de monstru, ci poate fi un om obișnuit.  

De exemplu, acuzații au vârste cuprinse între 26 și 74 de ani și sunt slabi, grași, cu barbă, cu fețe netede. Mulți dintre ei sunt căsătoriți și au copii. Lucrează ca șoferi de camioane, muncitori în construcții, meșteșugari, vânzători. 

„Prieten al familiei, străin la bar sau pe stradă, frate sau văr, prieten, coleg, profesor, vecin: toate femeile pot, din păcate, găsi o față care le aduce aminte de o amintire traumatică printre mulțimile de acuzați,” scrie într-o scrisoare deschisă publicată în ziarul francez Libération, semnată de peste 260 de persoane, printre care și activiste feministe care îi laudă curajul.

Fostul soț al lui Gisèle Pelicot, cu care a fost căsătorită peste 50 de ani, a recunoscut că a drogat-o. După care a invitat străini la domiciliul lor pentru a o viola. 

Dintre cei 50 de inculpați, doar 12 bărbați au pledat vinovați. Restul nu neagă că au făcut sex cu Gisèle Pelicot, dar susțin că au fost păcăliți de soțul ei, care susținea că ea se preface adormită și că nu ar fi fost vorba de viol.

Acuzații sunt programați să apară la audieri în grupuri de câte șase sau șapte în fiecare  săptămână.