Startup-ul german din domeniul apărării Helsing a dezvăluit, joi, o nouă dronă autonomă de atac, alăturându-se unei curse de construire a unor sisteme pilotate de la distanță care pot intra în luptă alături de alți roboți sau pot face echipă cu avioane de vânătoare cu echipaj pentru a ajuta la remodelarea viitorului războiului, scrie Reuters.

Dezvăluind o machetă în mărime naturală a dronei unghiulare, cu coadă în V, la o fabrică din afara Münchenului, Helsing a declarat că „CA-1 Europa” va efectua un prim zbor în 2027 și va deveni disponibilă pentru uz militar în următorii patru ani.

Helsing este cea mai recentă firmă de tehnologie care și-a propus să devină un producător principal de arme, concurând cu companiile mari de armament, reflectând rolul tot mai mare al inteligenței artificiale pe câmpul de luptă și cerințele presante pentru agilitate și masă.

CA-1 Europa se alătură unei liste de vehicule aeriene de luptă fără pilot care sunt mai ieftine și mai ușor de utilizat decât avioanele de vânătoare, pentru că forțele aeriene se confruntă cu medii extrem de disputate.

„AI schimbă totul în multe domenii ale vieții, dar și în apărare. Iar lucrul cheie pe care îl permite este autonomia”, a declarat pentru Reuters cofondatorul Helsing Gundbert Scherf.

Helsing a spus că drona alimentată de inteligență artificială va opera singură, în mulțimi de alte vehicule fără echipaj sau la indicațiile avioanelor de vânătoare într-o așa-numită formațiune „wingman”.

Anul trecut, Forțele Aeriene ale SUA au selectat startup-ul Anduril și producătorul de drone Reaper, General Atomics, pentru a dezvolta prima flotă de „avioane de luptă colaborative” (CCA), care pot îndeplini misiuni precum bruiajul sau pot acționa ca momeli.

În iunie, Airbus a prezentat propriul concept de dronă proiectată să zboare alături de avioane precum Eurofighter Typhoon.

Helsing a declarat că va investi sute de milioane de euro în cooperare cu companii europene nespecificate. A refuzat să specifice ce arme ar putea transporta sau cât ar costa drona, spunând în schimb că ar fi o „fracțiune” din costul unui avion de vânătoare obișnuit.

Designul a fost dezvăluit în hangarele producătorului de avioane ușoare Grob, pe care Helsing l-a cumpărat în iunie.

Grob produce avioane de antrenament militare ușoare, cu elice, folosite de aproximativ 14 națiuni, care au aproximativ aceeași dimensiune ca valul actual de modele „wingman”: de la trei la cinci tone.

Deși își laudă agilitatea în comparație cu rivalii tradiționali, firmele de inteligență artificială s-au confruntat cu unele îndoieli cu privire la faptul că pot stăpâni rapid și ieftin procesele aeronavelor sau că pot extinde producția.

O modalitate de a face acest lucru ar fi să cumpere un producător de aeronave cu experiență și, eventual, cu abordări inovatoare, a declarat Douglas Barrie, cercetător senior în domeniul aerospațial militar la IISS.

„Acestea fiind spuse, există un salt mare de la ceea ce face Grob la un CCA complet.”

Fondată în 2021 și susținută de CEO-ul Spotify Daniel Ek, Helsing a început prin a crea software de inteligență artificială pentru firme de apărare, dar a trecut la proiectarea de drone după invadarea Ucrainei de către Rusia.

De atunci, a strâns peste 1 miliard de dolari de la investitori, inclusiv Saab, devenind cel mai mare startup european din domeniul apărării, cu o evaluare de 12 miliarde de dolari, potrivit Dealroom.

Cu toate acestea, analiștii spun că încă nu a demonstrat desfășurări semnificative pe teren. A furnizat 2.000 de drone HF-1 din cele 4.000 comandate pentru Ucraina, bazate parțial pe echipamente locale.

În februarie, Helsing a anunțat că a început să producă 6.000 de drone de atac HX-2 pentru Ucraina.

Citește și:

Cel mai rapid supercomputer din Europa a fost inaugurat în Germania. Cum ar putea să schimbe viitorul AI

Gândaci-spion și roboți de luptă cu inteligență artificială: Cum arată strategia Germaniei pentru războiul viitorului