Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, la Digi24, că miniștrii apărării din țările Alianței au discutat vineri, împreună cu comandanții NATO, „cea mai importantă transformare a modului în care facem apărarea teritoriului aliat de la Războiul Rece încoace”. El de asemenea a vorbit despre summitul de la Vilnius (11-12 iulie) unde liderii din NATO vor discuta despre creșterea investițiilor în apărare. Totodată, Geoană spune că liderii la Vilnius vor aproba crearea unei unități speciale pentru protejarea structurilor critice submarine din Marea Neagră.
Fabricile de arme și muniție din NATO vor fi nevoite să crească semnificativ producția în următoarea perioadă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, avertizează că fiecare țară aliată trebuie să își sporească stocurile de muniție. Totul face parte din noile planuri integrate de apărare ale NATO.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Vom discuta și despre creșterea producției. Încă de toamna trecută, a devenit clar că avem un război de uzură. Iar un război de uzură este o luptă de logistică. De aceea, am abordat și industria de apărare. MUSCA Vom stabili și noi ținte în privința achiziției de muniție de luptă. Aceste ținte, pentru fiecare națiune în parte, vor fi semnificativ mai mari decât cele actuale. Ca să susținem Ucraina, ne-a golit stocurile, așa că trebuie să creștem țintele și să producem mai mult”.
Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO: „Miniștrii Apărării au încheiat două zile de întâlniri foarte importante în pregătirea summitului NATO de la Vilnius, unde liderii noștri vor lua decizii foarte importante. Aș vrea să luăm această informație, care este relevantă, într-un context puțin mai larg. Miniștrii noștri de apărare au discutat azi, împreună cu comandanții NATO, cea mai importantă transformare a modului în care facem apărarea teritoriului aliat de la Războiul Rece încoace – planuri militare, forțe militare, 300.000 de militari din NATO vor fi arondați acestor planuri de apărare. Este cea mai importantă transformare a modului în care apărăm fiecare centimetru pătrat de teritoriu aliat de la Marea Neagră la Marea Baltică și de la Marea Nordului la Marea Mediterană.
În cadrul acestei conversații foarte importante despre a ne adapta postura de apărare și descurajare la un nou context strategic a apărut și discuția cu privire la capabilitățile militare propriu-zise. Liderii noștri vor discuta la Vilnius și despre modul în care vom putea investi mai mult în apărare. Libertatea și democrația nu se apără pe gratis, e nevoie să investim mai mult în interoperabilitate, în stocurile noastre, în depozitele noastre, pentru a fi pregătiți în caz de criză sau de conflict, să facem față așa cum se cuvine.
Aici intervine subiectul creșterii capacității industriale a industriei de apărare din NATO și ca român m-am bucurat să văd noul conducător de la Romarm printre cele 25 companii importante din NATO care au fost invitate în premieră la întâlnirea cu miniștrii apărării.
Pentru țări ca România și pentru țări venite mai nou în NATO, cred că această decizie a noastră de a investi mai mult în industria de Apărare poate să reprezinte o șansă pentru renașterea industriei de Apărare românești și a creșterii sinergiilor industriale de-a lungul NATO.
Aș vrea să privim dimensiunea de investiție în securitatea noastră națională, în cazul României, și colectivă, în cazul NATO, dintr-o perspectivă puțin mai largă. E adevărat că avem nevoie de industrie de Apărare și aici nu e vorba exclusiv de giganții tehnologici americani sau europeni. Am avut invitați aici și companii de talie medie, de talie mai mică, pentru că este nevoie să avem un ecosistem între marii producători, producătorii mai mici și, de ce nu, joint ventures, green field, în această zonă.
Pe de altă parte, dimensiunea de securitate are o măsură de dublă utilizare. Tehnologie care este folosită și în civil și în domeniul militar. Aici este cheia succesului unui nou model economic pentru România, pentru țări din regiunea noastră, pentru că discutăm de capabilități în zona cibernetică, spațială, de inteligență artificială, vorbim de quantum computing, de foarte multe tehnologii care vor transforma economia, societatea și apărarea. De aceea noi privim la NATO de o manieră foarte integrată dimensiunea de securitate.
Și Congresul american, pe care l-am vizitat în urmă cu câteva săptămâni, se uită cu atenție la zona Mării Negre. Pe lângă partea de informații militare, de senzori, de chestiuni de apărare propriu-zise astăzi miniștrii de apărare au stabilit și liderii noștri la Vilnius vor aproba crearea unei unități speciale pentru protejarea structurilor critice submarine. Știți de discuțiile privind conductele de gaze care să lege prin Marea Neagră România, Georgia, Azerbaidjan. Este o discuție despre proiectul de transmitere de curent continuu pe sub Marea Neagră, pentru a putea avea mai multă independență energetică, securitate energetică.
Am văzut recent la Comisia Europeană un proiect de fezabilitate pentru un cablu de fibră optică care să transmită date între România și Georgia.
De aceea vreau să vă spun să aveți mare încredere că noi la NATO ne facem datoria, ne uităm la partea de securitate în sens militar dar și dimensiunea de securitate în sens mai larg, de reziliență, lanțuri de aprovizionare, independență în securitate energetică și acest lucru este ceea ce face ca NATO să fie o alianță de atât de mare succes în trecut, prezent și viitor.
Liderii noștri vor decide la Vilnius o nouă etapă în relația politică și de cooperare militară între NATO și Ucraina. Nu pot anticipa astăzi care este zona de compromis, unde se vor întâlni cele două curente importante din NATO. Aliații în principal din Est insistă pentru un calendar precis pentru invitarea Ucrainei să adere la NATO, alții propun în schimb un mecanism de apropiere reală, în termeni practici ai Ucrainei de către noi.
Vom avea, sperăm, lucrăm în fiecare zi ca președintele Zelenski să vină pentru prima dată în cadrul unui consiliu NATO-Ucraina ca un egal, în ordine alfabetică și nu ca un invitat în capul mesei. Ne gândim în același timp la elemente pe care secretarul general le-a propus miniștrilor de externe din NATO pentru a elimina câteva dintre procedurile care au fost folosite, de exemplu, în etape anterioare de lărgire a NATO dar care n-au fost aplicate Finlandei și Suediei din acest punct de vedere.
Suntem încrezători că vom veni cu sprijin coerent și consistent. Locul Ucrainei este în familia democrațiilor euro-atlantice, așa cum locul Republicii Moldova și al Georgiei este în familia europeană sau euro-atlantică, după ce decid aceste țări”.