Generalul american în rezervă, Ben Hodges, fostul comandant al trupelor SUA în Europa, este de părere că NATO ar trebui să înceapă să se pregătească în vederea unui „război iminent” cu Rusia. Hodges a adăugat, într-un editorial publicat în The Telegraph, că, în acest moment, „timpul nu curge în favoarea Alianței Nord-Atlantice”.

Ben Hodges atrage atenția că summitul NATO de la Vilnius, în loc să proiecteze „unitate, putere și claritate strategică”, s-a caracterizat mai degrabă prin neînțelegeri: astfel, în opinia generalului, negocierile pentru aderarea Suediei la NATO s-au asemănat cu „o tocmeală la un târg de cai” între președintele SUA Joe Biden și cel turc, Recep Erdogan, în vreme ce drumul Kievului spre aderarea la NATO și furnizările de noi echipamente militare pentru Ucraina sunt „în aer”.

Dar, adaugă Hodges, chiar dacă aliații NATO vor depăși divergenețele și neînțelegerile la nivel politic la acest summit, acest lucru nu va rezolva adevărata provocare a NATO, și anume: cât de pregătită militar este, în realitate, alianța militară nord-atlantică?

„Pe scurt: Apărarea înaintată a NATO se va dovedi a fi insuficient de înaintată și insuficient de pregătită pentru a avea o postură descurajatoare, dacă liderii europeni nu vor trata cu seriozitate această sarcină”, crede generalul american.

Soluția pe care o vede Ben Hodges:

„Biden trebuie să facă NATO să se pregătească de un război iminent, în ciuda eșecului Rusiei în Ucraina”

„Acum, când toată lumea vorbește despre apărarea colectivă și descurajarea prin prezență înaintată - pentru a descuraja ori a învinge amenințarea militară rusă - subfinanțările (militare, n.r.) și slabele performanțe înregistrate de țările europene nu mai pot fi acceptate, iar președintele Biden trebuie să atragă atenția asupra acestui lucru”, spune Hodges.

Generalul american în rezervă adaugă că „multe figuri publice s-au grăbit să arate cu degetul spre slaba performanță militară a Rusiei în Ucraina”.

„Din păcate, multe astfel de voci provin din capitalele europene ale unor țări care au neglijat cheltuielile acordate apărării naționale și colective pentru prea multă vreme”, spune Ben Hodges.

Paradoxal, aliații NATO cunosc mai bine punctele tari și slabe ale Rusiei decât ale NATO. Probabil că putem păcăli opinia publică din țările noastre cu astfel de comunicări strategice, dar nu și pe planificatorii și generalii din armata rusă

De-a lungul timpului, fiecare comandant militar al NATO a trebuit să răspundă la o singură întrebare simplă, arată generalul Hodges:

„Dispun de suficiente unități gata de luptă și capabile să lupte?”

Această întrebare vine la pachet cu altele:

„Investițiile în descurajarea militare costă mai puțin decât un război și recucerirea unor teritorii. E suficient să ne uităm la războiul în plină desfășurare din Ucraina: acest război sângeros și costisitor ne arată ce se întâmplă când descurajarea militară eșuează”, spune Ben Hodges.

Generalul american precizează că epuizarea stocurilor de muniții reprezintă în acest moment o provocare „critică” pentru NATO, în cazul în care „o operațiune de apărare colectivă s-ar declanșa în viitorul apropiat”.

„E un lucru bun că NATO tocmai a decis să crească în mod substanțial stocurile de muniții, dar poate NATO să țină pasul cu industria Rusiei? În ciuda faptului că SUA și națiunile aflate pe Flancul de Est au investit peste 2% din PIB pentru cheltuielile militară, această urgență nu pare a fi împărtășită de toate țările aliate”, notează Hodges.

„Cu stocurile aproape goale, este puțin probabil ca Aliații să poată, chiar dacă ar reuși în viitorul apropiat să prepoziționeze munițiile și echipamentele necesare, să întărească cele mai vulnerabile locuri ale Alianței, într-un timp scurt”, mai spune fostul comandant al trupelor SUA din Europa. „Chiar dacă NATO a reușit, încet dar constant, să treacă de la unități tactice de mici dimensiuni, la formațiuni militare de mari dimensiuni, Forțele Terestre Aliate încă se confruntă cu provocări vizibile la nivel de brigadă”.

NATO a decis să ceară statelor membre mărirea stocurilor de muniții, în condițiile în care ritmul livrărilor către Ucraina, care foloseşte zilnic circa 10.000 de proiectile de artilerie, a golit depozitele occidentale şi a dovedit deficienţe în lanţurile de aprovizionare.

„Dacă Europa ar trebui să lupte cu Rusia, unele ţări ar rămâne fără muniţie în câteva zile", a declarat un diplomat european, citat de Reuters.

Pe de altă parte, NATO a încheiat recent o inventariere a stocurilor de muniţie rămase. Obiectivele privind muniţiile stabilite pentru fiecare stat „nu erau îndeplinite în cea mai mare parte înainte de război”, a mai adăugat sursa respectivă.

NATO fixează la nivel naţional sarcini privind asigurarea unor capacităţi la care alianţa să poată recurge în caz de conflict. Asta poate însemna că o anumită ţară trebuie să aibă o divizie blindată, cu efective între 10.000 şi 30.000 de militari, complet echipată şi dotată cu muniţii, capabilă să lupte la un anumit nivel de intensitate pe o perioadă prestabilită.

Având în vedere aceste obiective, statul respectiv trebuie să pună la dispoziţie cantităţi date de muniţii, tancuri, obuziere sau orice alte elemente necesare pentru asigurarea cerinţelor NATO. Numai în cazul Germaniei, de exemplu, ar mai fi fost necesare 20 de miliarde de euro pentru atingerea obiectivelor.

„Ceasul ticăie, iar timpul nu e în favoarea Alianței Nord-Atlantice”, concluzionează generalul SUA, Ben Hodges.