Mohamed Mustafa, fermier în delta joasă din sud-vestul Bangladeshului, a reînviat practica agricolă a strămoșilor săi de creștere a culturilor plutitoare, în contextul în care nivelurile mărilor în creștere și inundațiile provocate de furtuni amenință tot mai mult terenul agricol, transmite Reuters.

Perioadele de inundații extinse pun în pericol din ce în ce mai des capacitatea oamenilor de a-și crește hrana iar tot mai mulți folosesc platforme plutitoare făcute din vegetație pentru a crește legume și fructe, inclusiv castraveți, ridichi, tărtăcuțe amare, papaya și tomate. Majoritatea sunt vândute ca puieți.

Plutele, țesute din tulpinile speciei invazive de iacint (zambilă), oferă o șansă familiilor în timpul sezoanelor musonice tot mai grave, atunci când terenul uscat este deosebit de rar.

Tehnica veche de 200 de ani a fost inițial folosită de fermierii din regiune în timpul sezonului de inundații, care obișnuia să dureze aproximativ cinci luni în fiecare an. Însă, acum, zona rămâne sub ape timp de 8-10 luni iar proporția de teren inundată crește.

„În zilele astea, terenul este sub apă mult timp. Tehnica aceasta antică ne-a ajutat să ne câștigăm traiul”, a spus Mustafa, în vârstă de 42 de ani, în timp ce planta bile de răsaduri pe paturile plutitoare.

„Tatăl și strămoșii mei toți obișnuiau să facă asta. Însă munca nu este ușoară. Așa că, inițial am încercat să câștig din vânzarea de fructe însă am ajuns dator”, a spus Mustafa, singurul cu un venit din familia sa de șase membri. „Mi-am încercat norocul la agricultura plutitoare acum cinci ani și a făcut o diferență grozavă în viața mea”.

Perioadele de inundații extinse pun în pericol din ce în ce mai des capacitatea oamenilor din Bangladesh de a-și crește hrana iar tot mai mulți folosesc ferme plutitoare. Foto Profimedia Deschide galeria foto

Abordarea, acum practicată de aproape 6.000 de fermieri de subzistență din sud-vestul mlăștinos, s-ar putea dovedi crucială, având în vedere că schimbările climatice măresc nivelurile mărilor și fac musonii mai neregulați.

Digbijoi Hazra, un oficial din agricultură din sub-districtul Pirojpur din Nazirpur, spune că numărul a crescut de la aproape 4.500 cât erau în urmă cu cinci ani.

Fermele plutitoare acoperă acum 157 de hectare din disrictul Pirojpur iar 120 de hectare din Nazirpur s-au extins de la 80 de hectare câte erau în urmă cu cinci ani.

„Necesită mai puțin spațiu decât agricultura tradițională și nu e nevoie de pesticide”, a declarat Hazra pentru Reuters.  „Când luptăm cu...impactul încălzirii globale, agricultura plutitoare ar putea fi viitorul”.

Bangladesh, aflat la joasă altitudine, este considerat printre cele mai vulnerabile state la efectele climei, impactul apelor în creștere fiind reprezentat de furtuni, inundații și eroziune.

Impactul climatic este compus din factori naturali, precum mișcări tectonice care duc la afundarea pământului de dedesubt și barajele din amonte care rețin nămolul ce ar realimenta delta erodată.

Între 2000 și 2019, Bangladesh s-a aflat pe locul șapte pe lista țărilor cel mai grav afectate de schimbările climatice, potrivit Indicelui Riscului Climei Globale din 2021, produs de ONG-ul Germanwatch.

„Deoarece este cea mai mare deltă din lume...o porțiune uriașă din zona de teren trece prin inundații frecvente, în special viituri alături de eroziunea râurilor”, arată Banca Dezvoltării Asiatice într-un raport din 2021.

Bangladesh este de asemenea adesea afectată de cicloni care ajung în Golful Bengal, în vreme ce încălzirea globală produce tipuri de precipitații din ce în ce mai neregulate. Mai mult de un sfert din populația de 165 de milioane de oameni ai Bangladeshului trăiește în zona de coastă.

Nivelurile în creștere ale mărilor și eroziunea de coastă ar putea provoca o pierdere de 17% a suprafeței de uscat din Bangladesh și 30% din producția de hrană până în 2050, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internațional din 2019.

Navigând o barcă de-a lungul uneia dintre nenumăratele ape ale țării, Mustafa spune că acum își poate hrăni familia „fără a cere ajutor”.

Marjele de profit însă s-au diminuat odată cu creșterea prețurilor, a mai spus el. În acest an, el a cheltuit aproape 43 de dolari (4.500 de taka) pentru o barcă plină de iacinți de apă ce cântăreau aproape 1,2 tone, pentru a-i țese într-o nouă plută pentru acest an. Anul trecut, costul era de doar 1.000 de taka.

Platformele plutitoare, a căror manufacturare durează două luni, au de obicei o lungime de aproape 6 metri și o lățime de un metru, însă pot fi de câteva ori lungimea aceasta, spun fermierii. Ele trebuie înlocuite cu unele noi după 3-4 luni.

Mohamed Ibrahim, un alt fermier din zonă, spune că paturile plutitoare îi permit să crească mai multe culturi în mod fiabil.

„Nivelurile apelor cresc. Încă îmi amintesc că obișnuiam să joc fotbal pe pământ care acum e sub apă în timpul fluxului și refluxului normal”, a spus bărbatul de 48 de ani în timp ce vindea de pe barcă puieți de tărtăcuțe pe care i-a crescut pe paturile plutitoare.

Efortul nu rămâne fără un cost.

Soția sa, Murșida Begum, în vârstă de 35 de ani, a spus că muncește mai mult de opt ore pe zi făcând bile de răsaduri care sunt plantate pe plute, însă iacinții deseori provoacă mâncărimi și răni pe palme și degete.

Kajol Begum, mamă în vârstă de 30 de ani a două fiice, spune: „Munca este atât de grea și dureroasă. Nu pot dormi noaptea din cauza durerilor de mijloc. Însă ce altceva aș putea face când apa este peste tot în marea parte a timpului?”.