Centrele de recrutare din Rusia sunt, zi de zi, scenele nervilor celor care sunt recrutați și a familiilor lor. Într-unul dintre ele, aflat într-o republică din Caucaz, o femeie le cere funcționarilor să-și mobilizeze propriii copii, nu pe al ei.
Isterie în centrele de recurtare. Reacția unei rusoaice al cărei fiu era trimis la război: Nu faceți asta! Nu vreau să omoare oameni!
Momentul în care o rusoaică strigă disperată la funcționari să nu-i ia fiul: Nu faceți asta! Nu vreau să omoare oameni!
"Dacă fiul tău ar fi trimis acolo poate te-aș asculta", strigă o femeie către un funcționar.
"Nu doresc nimănui să fie în situația asta", îi răspunde acesta.
"De asta îi trimiteți acolo pe copiii ăștia? Aduceți-i înapoi", continuă femeia.
Un bărbat îi răspunde că legile federale trebuie respectate, moment în care femeia strigă tot mai disperată: "Nu ne luați copiii sub controlul vostru! Nu îi luați! Nu faceți asta! Nu! Nu vreau să omoare oameni! Nu mă atingeți!".
În regiunea Rostov, unii dintre tineri s-au căsătorit chiar înainte de a pleca pe front, cu speranța că se vor întoarce.
"Este înspăimântător. Mi-e frică de ceea ce le este frică tuturor. Cel mai important lucru este ca el să se întoarcă viu și sănătos", spune o tânără plângând.
"Sunt sigur de asta. Mă voi întoarce viu și sănătos. O să fie în regulă. Sunt sergent în rezervă. Am primit ieri ordinul de înrolare. Un bărbat a venit și mi l-a dat. Mama era nemulțumită, dar ce am putea face, trebuie să ne apărăm țara. Frica este un lucru. Cel mai important lucru este să înving frica. Mă tem doar pentru familia mea. Au inimile frânte. Nu mă tem pentru mine. Este voia lui Dumnezeu. Ce aș putea să simt?! Nu putem fugi nicăieri de aici. Dacă trebuie să faci ceva, atunci vei face", afirmă un tânăr aflat lângă ea.
Între timp, mii de oameni se află la granițele Rusiei cu Finlanda, Georgia, Kazahstan și chiar Mongolia. În mai puțin de o săptămână, 300.000 de persoane ar fi părăsit Rusia. Din dronă, exodul disperării își arată amploarea. Cât este defileul de lung, cozi de mașini în care se află familii întregi, pentru că fugarii nu au vrut să-și lase rudele la voia autorităților ruse. Unii au avut noroc și au trecut deja în Georgia.
"Noi, la fel ca mulți alții, ne temem că împotriva voinței noastre ne-ar putea aduna să mergem să omorâm oameni pașnici, într-o țară pașnică, în Ucraina. Suntem complet împotriva acestui război și îl numim așa cum este: nu este nicio operațiune specială", spune un bărbat.