Proiectul de exploatare a zăcământului de gaze naturale din Marea Neagră a devenit subiect în disputa diplomatică provocată de refuzul Austriei de a permite aderarea României la spațiul Schengen, scrie publicația Financial Times.

Compania petrolieră austriacă OMV este coproprietar al zăcământului de gaze Neptun Deep din largul coastelor României, estimat să furnizeze 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an, începând cu 2027.

Premierul român Marcel Ciolacu a declarat recent că guvernul său nu este dispus să modifice o lege care reglementează vânzările de gaze offshore - la care OMV s-a opus - atât timp cât Austria continuă să se opună intrării țării sale în Schengen, reamintește FT.

„Vom continua să sprijinim proiectul Neptun Deep şi să mergem înainte pe baza actualei forme a legii offshore, aşa cum România va continua să-şi susţină argumentele privind aderarea la spaţiul Schengen inclusiv în instanţele europene, dacă Austria nu îşi schimbă poziţia”, a declarat Marcel Ciolacu jurnaliștilor după întâlnirea cu o delegație a OMV la București, la 18 septembrie.

În iunie, OMV a dat România în judecată la o curte internațională de arbitraj, după ce Bucureștiul a modificat legea care reglementează vânzările de gaze offshore pentru a garanta un drept de veto al guvernului asupra contractelor private în „situații de urgență”.

Statul român controlează 50 la sută din Neptun Deep, cealaltă jumătate fiind deținută de OMV Petrom.

Anterior, Ciolacu a amenințat că va acționa Viena în instanță și va cere până la 2% din producția economică a țării sale ca despăgubiri, ca urmare a faptului că România a fost ținută în afara spațiului Schengen pentru mai mult de 10 ani după data inițială de aderare.

Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat pentru Financial Times că disputa nu ar trebui redusă la o târguialăde genul „voi ne dați Schengen, noi vă dăm gaze din Marea Neagră”. El a spus că legea gazelor permite guvernului să „intervină” în relațiile comerciale cu clienții privați în „anumite situații de urgență”, despre care OMV a susținut că nu sunt pe deplin clare.

Sebastian Burduja a mai declarat că românii „au fost extrem de dezamăgiți” de faptul că nu au fost primiți în Schengen. Veto-ul Vienei „a părut o decizie politică ... care nu a avut nimic de-a face cu pregătirea țării noastre”, a spus el, potrivit FT.

OMV a refuzat să comenteze „deciziile politice”, adăugând că „speră” că România va fi primită în curând în zona Schengen. „Un punct forte cheie al UE de astăzi este libertatea de a călători peste granițe”.

Compania a făcut un lobby discret pe lângă guvernul austriac pentru a permite aderarea României și Bulgariei la Schengen, mai scrie FT. OMV are aproximativ 8.000 de angajați în România. Societatea sa mixtă din țară, OMV Petrom, în care este acționar majoritar, este cel mai mare contribuabil din România, cu aproximativ 7% din veniturile fiscale în 2022.

Un membru din conducerea companiei austriece a declarat pentru FT că nu sunt îngrijorați de amenințările venite de la București. Proiectul de gaze din Marea Neagră este în siguranță, consideră ofiucialul, având în vedere importanța sa critică pentru securitatea energetică a României și a UE.

Austria se confruntă cu alegeri în 2024, iar partidul naționalist de extremă dreapta „Libertatea” conduce în sondaje de un an, creând presiuni asupra guvernului de centru-dreapta al lui Karl Nehammer pentru a-și înăspri și mai mult poziția față de imigrație. Nehammer a declarat în repetate rânduri că România este incapabilă să își securizeze frontierele pentru a bloca intrarea imigranților ilegali.

De asemenea, și România se confruntă cu alegeri anul viitor și nici nu poate da ușor înapoi.

„Puneți-vă în locul nostru și veți vedea că nu este corect și nu este plăcut să stăm la cozi la aeroporturi, la punctele de frontieră”, a mai spus Burduja. „Și impune un cost economic asupra țării, fără îndoială”.

Disputele privind legislația în domeniul gazelor nu sunt singurul motiv pentru care explorarea Neptun Deep ar putea fi încă departe de mulți ani. Pe măsură ce războiul s-a intensificat în Marea Neagră, cu atacuri ucrainene asupra Crimeei și cu Rusia care a lovit Odesa și porturile de pe Dunăre, faza de construcție care ar trebui să înceapă anul viitor ar putea întâmpina provocări de securitate. Data țintă pentru darea în exploatare a zăcământului este 2027.

Cu toate acestea, Burduja a declarat că România este pregătită să ajute la apărarea proiectului Neptun Deep și s-a simțit îndreptățită de companiile care au luat decizia finală de investiție în iunie.

„Acest gaz cu siguranță va consolida securitatea regională”, a spus el. „Nu este doar pentru România, ci pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Austria”.

„Este o investiție de 4 miliarde de euro care va reduce dependența europeană de gaz față de Rusia”, a spus Burduja. „Îmi imaginez că Rusia va privi cu atenție la modul în care evoluează această investiție și, dacă o poate întârzia sau opri, ar putea încerca acest lucru. România își va proteja teritoriul”.