Directorul executiv fugar al Wirecard, Jan Marsalek, s-a folosit de funcţionari compromişi din serviciile de informaţii ale Vienei pentru a spiona cetăţeni europeni, inclusiv prin baza de date Schengen, şi a plănui spargeri şi asasinate comise de echipe ruseşti de elită. De asemenea, el a obţinut o maşină de criptografie de ultimă generaţie a unui guvern NATO şi a transmis ilegal la Moscova conţinutul unor telefoane furate de la înalţi funcţionari publici austrieci, relatează Financial Times, preluată de News.ro.
Toate aceste acuzaţii - bazate pe noi dovezi obţinute de serviciile secrete britanice - sunt cuprinse într-un mandat de arestare emis de poliţia austriacă pe numele unui fost funcţionar al poliţiei şi al serviciilor secrete austriece, Egisto Ott. Acesta a fost reţinut vinerea trecută, iar o copie a mandatului a fost consultată de Financial Times.
Jan Marsalek este un om de afaceri austriac în vârstă de 44 de ani, în prezent dat în căutare internaţională. Între 2010 şi 2020, el a fost director operaţional al firmei germane de procesare a plăţilor Wirecard, care a intrat în insolvenţă şi s-a prăbuşit în 2020. Marsalek a fost responsabil pentru afacerile Wirecard în Asia, unde compania a recunoscut că aproape 2 miliarde de euro în numerar pe care se presupune că îi deţinea nu existau, de fapt. Marsalek şi restul echipei executive a companiei au fost concediaţi la 18 iunie 2020, după care austriacul a fugit din Germania. În prezent, se pare că el locuieşte în Rusia, după ce Interpol a emis un mandat de arestare cu "notificare roşie" pentru presupusul său rol în scandalul Wirecard.
Potrivit anchetatorilor, Marsalek ar fi fost recrutat de serviciile secrete ruseşti cel puţin din 2010. Noile informaţii conţinute în mandatul de arestare austriac arată că Marsalek nu numai că a fost recrutat de Rusia, dar este posibil să fi fost unul dintre cele mai puternice active pe care le-au avut serviciilor de spionaj ale Kremlinului în Europa, folosindu-se de poziţia sa de director de operaţiuni la vârful unei companii cotate la bursa Dax - care aproape a preluat Deutsche Bank - pentru a facilita operaţiuni clandestine violente pe întregul continent şi în Africa, scrie Financial Times.
Mandatul de 86 de pagini pentru arestarea lui Egisto Ott susţine că Marsalek l-a însărcinat pe acesta şi pe un alt oficial de rang înalt din domeniul securităţii, Martin Weiss, şeful operaţiunilor de spionaj austriece, să faciliteze munca sub acoperire pentru serviciile de informaţii militare ruseşti (GRU) şi pentru serviciile de informaţii interne (FSB) pe teritoriul european pe o perioadă de cel puţin cinci ani, începând din 2017. De atunci, Weiss a fugit din Austria şi locuieşte în prezent în Dubai.
Dezvăluirile se adaugă la preocupările legate de faptul că Wirecard însăşi - o companie de procesare a plăţilor care a fost cândva preferata scenei fintech din Europa, înainte de a fi expusă ca fiind o fraudă chiar de către Financial Times - ar fi putut fi folosită ani de zile ca o reţea financiară din umbră pentru a plăti şi a facilita operaţiunile sub acoperire ruseşti fără să fie detectate de serviciile de securitate ale NATO.
Legăturile obscure ale lui Marsalek cu Rusia şi suspiciunile a trei agenţii europene de informaţii că ar fi fost spion rus au fost dezvăluite pentru prima dată de FT în 2020, la scurt timp după prăbuşirea Wirecard. Alte detalii despre legăturile lui Marsalek cu Moscova - unde locuieşte acum, după ce a fugit cu ajutorul reţelei sale austriece - au apărut treptat în ultimii ani, pe măsură ce anchetatorii şi jurnaliştii au cercetat prăbuşirea Wirecard.
Luna trecută, un raport realizat de un consorţiu de instituţii de presă europene, printre care Der Spiegel, ZDF, The Insider şi Der Standard, a susţinut că Marsalek a fost recrutat încă din 2014 de către agenţi ai Kremlinului. Grupul a relatat în detaliu despre relaţiile de lungă durată ale lui Marsalek cu agenţi ai serviciilor secrete ruseşti.
Mandatul împotriva lui Ott conţine informaţii noi şi semnificative şi indică faptul că Austria - o ţară cu legături profunde cu Moscova, cu legi permisive privind spionajul şi cu un establishment politic afectat de corupţie şi de scandaluri în ultimii ani - s-a aflat în centrul reţelei lui Marsalek, arată Financial Times.
Procurorii susţin, bazându-se în mare parte pe dovezile furnizate Austriei de către MI5 din Marea Britanie în ultimele săptămâni, că:
Ott şi-a folosit autorizaţia de securitate pentru a solicita informaţii confidenţiale de la alte autorităţi poliţieneşti europene, inclusiv cele din Marea Britanie şi Italia, despre persoane pe care guvernul rus era interesat să le urmărească. Ott a folosit, de asemenea, Sistemul de Informaţii Schengen - o bază de date a vizitatorilor care intră şi ies din spaţiul european fără frontiere - pentru a urmări mişcările persoanelor. Printre aceste persoane se numărau disidenţi ruşi, precum şi agenţi ai Rusiei.
Ott a pregătit pentru serviciile de informaţii ruseşti o analiză a "lecţiilor învăţate", în urma asasinării de către GRU a unui disident cecen în centrul Berlinului în august 2019. Asasinul rus, Vadim Krasikov, a fost capturat şi condamnat în Germania. Numele lui a fost vehiculat într-o tentativă de schimb de deţinuţi, care a căzut atunci când opozantul rus Aleksei Navalnîi a murit în închisoare la începutul acestui an. Analiza lui Ott s-a folosit de cunoştinţele sale despre practicile poliţiei şi ale schimbului de informaţii pentru a sugera modalităţi prin care agenţii ruşi ar putea evita capturarea sau detectarea pentru viitoarele asasinate în Europa.
Ott i-a furnizat informaţii lui Marsalek cu privire la adresa şi aranjamentele de securitate ale lui Hristo Grozev, un jurnalist de investigaţie rezident în Viena care a dezvăluit tentativa de asasinare a lui Serghei Skripal de către Rusia şi alte operaţiuni ale GRU. Marsalek a folosit aceste informaţii pentru a coordona o echipă de elită formată din agenţi FSB care au pătruns în apartamentul lui Grozev şi au furat un laptop şi stick-uri USB. Grozev a părăsit Viena în 2023, după ce a fost informat de serviciile de informaţii că Rusia ar putea pune la cale un atentat care să-l vizeze.
Ott l-a ajutat pe Marsalek să introducă ilegal la Moscova un computer SINA furat. Nu este clar cum a obţinut Marsalek computerul. Asemănător unei maşini Enigma moderne, dispozitivul asemănător unui laptop este unul dintre cele mai avansate instrumente criptografice folosite de guvernele occidentale pentru a transmite informaţii clasificate. Calculatorul SINA a fost trimis la "Lubyanka", a scris Marsalek într-un mesaj text, făcând referire la sediul FSB.
Ott i-a dat lui Marsalek conţinutul complet al telefoanelor mobile a trei oficiali de rang înalt din cadrul Ministerului de Interne al Austriei, inclusiv şeful ministerului responsabil pentru toate serviciile de poliţie şi de informaţii austriece. Telefoanele au ajuns în mâinile lui Ott după ce au fost scăpate în Dunăre din greşeală în timpul unei excursii cu barca. Oficialii au crezut că experţii poliţiei ar putea recupera date de pe ele. În schimb, Ott a copiat conţinutul acestora şi le-a transmis lui Marsalek, care a cerut ca informaţiile sensibile să fie "transferate la Moscova pentru analize suplimentare". Mai multe poveşti extrem de jenante din punct de vedere politic, bazate pe conţinutul mesajelor WhatsApp de pe telefoane, au apărut ulterior în presa austriacă.
Ott a insistat anterior asupra nevinovăţiei sale şi a respins dovezile împotriva sa ca fiind "jocuri". El a recunoscut relaţia sa cu Marsalek, dar a negat că ştia că ar fi putut fi recrutat de Rusia.
Ministrul austriac al justiţiei, Alma Zadić, de la Partidul Verde, a promis joi că va revizui urgent legislaţia austriacă privind spionajul ca răspuns la aceste dezvăluiri.
Cu toate acestea, dezbaterea privind modificarea legilor austriece privind spionajul - care permit agenţilor străini să opereze în libertate în ţară, cu condiţia ca aceştia să nu spioneze statul austriac însuşi - se prelungeşte deja de luni de zile, fără a se propune încă o legislaţie, în ciuda presiunii tot mai mari din partea aliaţilor şi a politicienilor din opoziţie.
Ca urmare, Viena este unul dintre principalele centre de spionaj politic din Europa. Oficialii occidentali cred că o treime din cei 180 de diplomaţi ruşi acreditaţi care se află acolo sunt agenţi de informaţii sub acoperire, arată Financial Times.