Aducerea lui Plahotniuc pe mâinile justiției moldovene, cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare, este fără îndoială o victorie a puterii democratice din Republica Moldova, care a livrat rezultate concrete în lupta crâncenă cu corupția și furtul. Ceea ce vedem în ultimele luni în Republica Moldova este o adevărată ripostă la tentativele agresive de rusificare a acestui stat. Vorbim de arestări în masă a celor care plănuiesc destabilizarea alegerilor prin violență, despre închiderea posturilor care promovează narativul rusesc, despre destructurarea rețelelor care învârt milioane de euro în criptomonede și bani negri.
De aceea, alegerile parlamentare nu reprezintă doar o rotire de elite politice, ci o decizie fundamentală privind direcția de dezvoltare a țării: spre Europa, cu instituții democratice și sprijin occidental, sau înapoi în orbita Moscovei, printr-o combinație de dependență economică, corupție și autoritarism. Nu mai vorbim aici despre guvernarea de mâine, ci despre viitorul strategic al Republicii Moldova. De modul în care cetățenii vor vota depinde dacă statul va continua pe traseul european început sub conducerea pro-europeană sau dacă va ceda presiunilor, manipulărilor și operațiunilor hibride orchestrate de Rusia.
Alegeri la răscruce și vot sub asediu
Cu puțin timp până la deschiderea urnerlor de vot, propaganda Moscovei lucrează neobosit. Kremlinul a lansat prin Serviciul de Informații Externe (SVR) un mesaj alarmist și nefondat, acela că ar fi în desfășurare „pregătiri ale forțelor NATO, comasate în România, pentru a invada Republica Moldova după alegerile de duminică”. Această afirmație este nu doar falsă, ci și ridicolă. Însă absurdul este, de fapt, o strategie. Prin lansarea unor minciuni de proporții, greu de crezut, Moscova încearcă să creeze o atmosferă de panică și neîncredere. Propaganda nu urmărește să convingă prin logică, ci să destabilizeze, să semene confuzie și să facă oamenii să pună sub semnul întrebării chiar și evidențele. Acest tip de mesaj nu este izolat, ci face parte dintr-un arsenal mai larg al Moscovei, care include denigrarea României, contestarea parteneriatului european al Chișinăului și victimizarea Rusiei ca „țară încercuită”.
Dincolo de propagandă, există și fapte concrete. Înainte de alegeri, autoritățile de la Chișinău au anunțat nu mai puțin de 74 de arestări, vizând o rețea coordonată de spionaj și sabotaj, conectată la serviciile militare ruse. Aceasta nu este o simplă coincidență electorală, ci o dovadă că Moscova tratează scrutinul ca pe un front de război hibrid. Tot în acest context, o femeie implicată în campania luiCălin Georgescu a fost reținută, într-un caz ce vizează influențarea alegerilor. Descoperirea unui portofel digital de 107 milioane de dolari în criptomonede indică magnitudinea financiară a operațiunilor subversive și sofisticarea metodelor folosite. Mai mult, autoritățile au avertizat asupra unor atacuri cibernetice de amploare. Mii de routere Wi-Fi ale cetățenilor moldoveni au fost compromise și transformate în arme digitale, menite să blocheze activitatea Comisiei Electorale Centrale. Este o metodă clasică a războiului cibernetic prin folosirea infrastructurii banale a oamenilor simpli pentru a lovi instituțiile-cheie. Nu în ultimul rând, o rețea coordonată prin Telegram și finanțată din Moscova plătea participanți pentru propagandă online, pentru difuzarea de sondaje false și pentru manipularea opiniei publice. Prin aceste tehnici, Rusia încearcă să creeze impresia că opțiunea pro-rusă este dominantă și inevitabilă, descurajând astfel tabăra pro-europeană.
Sabotaj, criptomonede și caii troieni ai Kremlinului
La toate aceste operațiuni externe se adaugă un factor intern extrem de periculos. Aici intervin partidele pro-ruse, care activează fățiș împotriva intereselor europene ale Republicii Moldova. Sub lozinci despre „neutralitate” sau „apărarea valorilor tradiționale”, aceste formațiuni promovează, în realitate, agenda Moscovei. Dacă aceste partide obțin majoritatea în Parlament, Republica Moldova riscă să își blocheze întregul parcurs european. Vor fi compromise reformele judiciare, investițiile occidentale și apropierea de Uniunea Europeană. Țara ar rămâne captivă în corupție, izolare și dependență de Rusia, un scenariu pe care moldovenii l-au mai trăit, cu costuri sociale și economice uriașe.
Situația actuală din Republica Moldova amintește de criza politică din România, unde alegerile prezidențiale din decembrie au fost anulate din cauza neregulilor și tentativelor de manipulare. Și acolo, rețele obscure au încercat să distorsioneze voința populară, prin atacuri cibernetice, intoxicări mediatice și fraude electorale. Nu e nicio diferență între cele două operațiuni. Moscova folosește toate instrumentele războiului hibrid pentru a opri drumul european al unei țări aflate chiar la granița Uniunii Europene. Dacă în România am vorbit despre o criză de încredere în instituții, în Moldova vorbim despre un posibil punct de cotitură geopolitic.
Europa investește, Rusia otrăvește
Nu mai departe de săptămâna trecută, Uniunea Europeană a adoptat cel mai mare pachet de ajutor economic acordat vreodată Republicii Moldova: 1,9 miliarde de euro pentru următorii trei ani. Este un sprijin masiv, gândit pentru modernizarea infrastructurii, consolidarea administrației publice, întărirea statului de drept și sprijinirea mediului de afaceri. Acest pachet vine în completarea altor programe prin care Moldova a beneficiat de granturi, investiții și acces preferențial pe piața europeană. Această diferență este esențială. Europa oferă oportunități reale, resurse, acces la piețe și garanția unui viitor de stabilitate. În paralel, Moscova ce oferă Republicii Moldova? Îndoctrinare prin canale media, propagandă, amenințări directe la adresa securității naționale și încercări de destabilizare. În loc de investiții, Rusia trimite rețele de spionaj și sabotaj. În loc de granturi și infrastructură, aduce dependență energetică și șantaj politic. Astfel, alegerea din 28 octombrie nu este una între „Est” și „Vest” în termeni abstracti, ci între sprijin concret pentru dezvoltare și un drum fără ieșire, dominat de frică și manipulare.
Alegerile din 28 octombrie nu sunt un simplu exercițiu democratic, ci un referendum informal pentru viitorul Republicii Moldova. O victorie a partidelor pro-europene ar însemna consolidarea drumului către UE, investiții, stabilitate și protecție împotriva agresiunii hibride a Moscovei. În schimb, o victorie a partidelor pro-ruse ar aduce haos, stagnare și subordonare față de Kremlin. Republica Moldova ar risca să repete experiența altor state postsovietice, unde corupția și controlul rusesc au înghețat orice perspectivă de dezvoltare. Viitorul Republicii Moldova se decide acum între frica alimentată de Moscova și speranța europeană. Alegerea aparține cetățenilor, dar consecințele vor fi resimțite dincolo de hotarele țării, în întreaga regiune.