Conservatorul Friedrich Merz a primit votul Bundestag-ului pentru a prelua conducerea coaliției de guvernare formată din blocul său CDU/CSU și social-democrați, după a doua rundă de vot. Merz a obținut 325 de voturi „pentru”, mai mult decât cele 316 minimum necesare.
ACTUALIZARE 17:22 Friedrich Merz a fost votat favorabil de Bundestag marţi după-amiază pentru postul de cancelar federal german, la o repetare a votului în camera inferioară a parlamentului după ce guvernul de coaliţie format din conservatorii săi şi social-democraţi nu reuşise la prima încercare să obţină majoritatea, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Eşecul surprinzător din prima rundă de vot, situaţie fără precedent în istoria postbelică a Germaniei, evidenţiază fragilitatea acestei coaliţii, care a prezentat luni programul de guvernare pentru următorii patru ani.
Cele două formaţiuni, respectiv blocul politic de centru-dreapta al lui Merz, format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) împreună cu filiala sa bavareză Uniunea Creştin-Socială (CSU), şi Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, doresc să readucă economia pe creştere, în timp ce războiul comercial declanşat prin taxele vamale decise de preşedintele american Donald Trump riscă să alimenteze în Germania un al treilea an consecutiv de recesiune.
Noua coaliţie de la Berlin mai promite măsuri împotriva migraţiei, reducerea cheltuielilor guvernamentale, în paralel cu creşterea cheltuielilor militare pentru a susţine apărarea europeană în faţa unei dezangajări strategice a SUA, de asemenea continuarea unui sprijin militar consistent pentru Ucraina în războiul cu Rusia, precum şi frânarea ascensiunii partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Criticii remarcă însă că programul de guvernare cuprins într-un document de 144 de pagini este sărac în măsuri concrete, iar promisiunile formulate sunt condiţionate de finanţări.
Totuşi, Friedrich Merz se va bucura de mai multă flexibilitate bugetară decât predecesorul său, social-democratul Olaf Scholz, după ce legislativul la final de mandat a relaxat amendamentul constituţional ce limita contractarea de noi datorii până la cel mult 0,35% din PIB. Această relaxare a "frânei datoriilor" va permite creşterea cheltuielilor militare şi implementarea unui plan de 500 de miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură şi de protecţie a mediului.
Principalul obiectiv al noului guvern federal va fi repornirea motorului economiei germane, care a traversat deja doi ani de recesiune după invazia rusă în Ucraina, război ce a avut ca efect pierderea sursei de aprovizionare cu gaz ieftin rusesc după sabotajul asupra conductelor Nord Stream.
Pentru a încuraja investiţiile, coaliţia formată din creştin-democraţi şi social-democraţi promite o serie de facilităţi fiscale destinate companiilor şi reducerea birocraţiei, iar ca soluţie în faţa creşterii costurilor energetice are în vedere plafonarea preţului la energie electrică pentru industriile energo-intensive.
Noua coaliţie promite şi reducerea cheltuielilor de funcţionare a administraţiei prin diminuarea numărului posturilor de funcţionari cu 8% în următorii patru ani, cu excepţia posturilor legate de securitate şi ordine publică.
Tema care la negocieri a provocat cele mai multe divergenţe între noii parteneri de guvernare este cea privind măsurile de combatere a migraţiei ilegale, după o serie de atacuri comise de refugiaţi. În final, coaliţia promite la acest capitol menţinerea controalelor la graniţe şi returnarea migranţilor ilegali de la frontieră, inclusiv a acelora care cer azil. Însă aceste acţiuni se vor desfăşura "în coordonare cu vecinii noştri europeni", mai indică programul de guvernare, care prevede printre măsurile anti-migraţie şi limitarea dreptului la reunire familială în cazul refugiaţilor cu statut de protecţie limitată.
În ce priveşte apărarea, pe lângă creşterea cheltuielilor noul guvern german doreşte crearea unui serviciu militar voluntar bazat pe modelul suedez, la 15 ani după ce Germania a renunţat la serviciul militar obligatoriu.
ACTUALIZARE 17:22 Friedrich Merz a primit 325 de voturi „pentru”, 289 „împotrivă”, o abținere, trei voturi anulate.
ACTUALIZARE 16:24 Membrii Budenstag-ului s-au întors în sală și urmează să înceapă a doua sesiune de vot.
ACTUALIZARE 15:31 Politicienii germani au confirmat că un nou vot va avea loc marți după-amiază, la ora locală 15:15 (16:15, ora României). În cadrul unei conferințe de presă, Jens Spahn de la CDU a declarat că „întreaga Europă, poate chiar întreaga lume” va urmări îndeaproape votul, făcând apel la parlamentari să fie responsabili și să susțină candidatul coaliției.
Co-liderul SPD, Lars Klingbeil, a declarat, de asemenea, că el presupune că „majoritatea necesară va exista acum” pentru a-l confirma pe Merz în funcție, potrivit The Guardian.
ACTUALIZARE 15:17 Un al doilea tur de scrutin în Bundestag este programat să aibă loc astăzi, iar sesiunea plenară s-ar putea reuni după ora locală 15:00 (16:00, ora României), informează agențiile de presă Reuters și DPA, citate de Deutsche Welle. Informația nu a fost confirmată oficial.
ACTUALIZARE 14:28 Se pare că oficialii CDU/CSU se consultă cu alte partide și fac apel la avocați pentru a interpreta procedurile parlamentare și ce este necesar pentru a organiza un nou vot chiar astăzi sau mâine, potrivit presei germane.
ACTUALIZARE 13:53 După ce Friedrich Merz a eșuat în primul tur de scrutin, cancelarul german Olaf Scholz - care și-a ținut luni seara discursul de adio - beneficiază de o prelungire neplanificată a mandatului.Constituția Germaniei stipulează că cancelarul, a cărui plecare a fost marcată cu o ceremonie militară în ziua precedentă, va continua să conducă afacerile oficiale „până la numirea succesorului său”.
ACTUALIZARE 12:15 Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a salutat eșecul liderului creștin-democrat (CDU) Friedrich Merz de a fi ales cancelar în primul tur de scrutin al parlamentarilor din Bundestag-ul german.
Partidul a declarat că rezultatele au arătat fragilitatea coaliției dintre blocul conservator CDU-CSU al lui Merz și social-democrații de centru-stânga (SPD).
„Acest lucru arată fundația slabă pe care este construită mica coaliție a CDU/CSU și SPD, care a fost eliminată prin vot de cetățeni”, a scris liderul partidului, Alice Weidel, pe platforma socială X, potrivit Deutsche Welle.
Weidel le-a declarat reporterilor că „Merz ar trebui să se retragă, iar calea ar trebui să fie eliberată pentru alegerile generale”.
AfD este cel mai mare partid de opoziție, după ce s-a clasat pe locul al doilea în urma CDU-ului lui Merz la votul federal anticipat din februarie.
ACTUALIZARE 11:27 Pentru a fi ales, candidatul trebuie să obțină voturile unei majorități absolute a membrilor Bundestagului, adică jumătate din numărul membrilor (630 în total) plus cel puțin un vot suplimentar. Aceasta este denumită uneori „majoritatea cancelarului”.
În cazul în care candidatul nu obține majoritatea absolută în primul tur de scrutin, are loc un al doilea tur. Nu este clar încă când anume va avea loc al doilea tur, partidele întrunindu-se în ședință pentru a decide următorii pași, potrivit Deutschlandfunk.
Eșecul lui Merz marchează prima dată în istoria postbelică a Germaniei când un candidat la cancelarie nu este ales din primul tur de vot.
Bundestagul are apoi la dispoziție 14 zile pentru a alege un alt candidat la funcția de cancelar. Nu există o limită a numărului de tururi de scrutin posibile, deși majoritatea absolută este întotdeauna necesară (articolul 63 alineatul (3) din Legea fundamentală).
În cazul în care nici acest al doilea tur de scrutin nu produce un rezultat, procesul electoral intră într-o a treia fază, în care trebuie să aibă loc imediat o nouă alegere. Persoana care primește cel mai mare număr de voturi (majoritate relativă) este aleasă cancelar.
În cazul în care cancelarul ales obține majoritatea absolută, adică voturile majorității membrilor Bundestagului, președintele federal trebuie să numească cancelarul în termen de șapte zile de la alegeri. În cazul în care cancelarul ales obține doar o majoritate relativă, adică cele mai multe voturi, președintele federal trebuie fie să numească cancelarul în termen de șapte zile, fie să dizolve Bundestagul (articolul 63 alineatul (4) din Legea fundamentală).
Noul cancelar ar fi trebuit să fie învestit în funcție de președintele Frank-Walter Steinmeier și să depună jurământul în Bundestag (Parlamentul german) marți.
Presiunea asupra lui Merz, șeful partidului CDU, este de a da dovadă de leadership după implozia din noiembrie anul trecut a coaliției tripartite a cancelarului SPD Olaf Scholz, aflat la conducerea partidului, care a lăsat un vid politic în inima Europei, chiar dacă aceasta se confruntă cu o multitudine de crize.
„Oamenii cer Germaniei să conducă de mult timp și nu mai există loc pentru a nu da curs acestui apel”, a declarat Sudha David-Wilp de la German Marshall Fund din SUA pentru Reuters. „Tot ceea ce a stat la baza Germaniei postbelice în ultimele opt decenii nu mai este valabil, fie că este vorba de piețe deschise și liber schimb, fie că este vorba de prezența de securitate a SUA în Europa.”
Un război comercial global declanșat de tarifele de import drastice impuse de președintele american Donald Trump amenință cu un al treilea an de recesiune pentru cea mai mare economie a Europei, care a trebuit deja să se confrunte cu sfârșitul gazului rusesc ieftin de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 și cu rivalitatea crescândă din partea Chinei.
Între timp, Trump a amenințat că nu va veni în ajutorul membrilor alianței de apărare NATO, determinându-l chiar și pe Merz să pună la îndoială fiabilitatea Statelor Unite și să îndemne Europa să își îmbunătățească capacitatea de a se apăra.
Acordul de coaliție germană a trasat planuri pentru relansarea creșterii economice, cum ar fi reducerea impozitului pe profit și scăderea prețurilor la energie. De asemenea, promite un sprijin ferm pentru Ucraina și cheltuieli militare mai mari.
Deși Merz este un politician veteran care și-a început cariera de legislator european în anii 1980, el încă trebuie să-și dovedească abilitățile la putere, pentru că nu a deținut niciodată o funcție guvernamentală.
După ce a pierdut o luptă pentru putere în fața rivalei sale de partid, Angela Merkel, în 2002, a petrecut peste un deceniu lucrând în sectorul privat înainte de a se întoarce în politica de nivel înalt.
Un avocat vest-german bogat, catolic și pilot amator, care a ocupat timp de patru ani funcția de președinte al filialei germane a administratorului de fonduri BlackRock, Merz este considerată pe scară largă antiteza, atât în stil, cât și în politică, a femeii care a condus Germania timp de 16 ani.
Dacă Merkel era o pragmatistă echilibrată, care i-a îndreptat pe conservatori mai spre centru, Merz este un liberal economic provocator, care a tras blocul înapoi spre dreapta.
Susținătorii lui Merz subliniază faptul că acesta a obținut un pachet fiscal istoric pentru a stimula cheltuielile pentru infrastructură și apărare chiar înainte de a prelua mandatul.
Criticii spun că a fost necesar doar din cauza deciziei sale neobișnuite de a promova o moțiune anti-migrație în parlament cu sprijinul Alternativei pentru Germania, încălcând un tabu privind cooperarea cu extrema dreaptă.
Această decizie a sporit sprijinul atât pentru AfD, cât și pentru partidul de extremă stânga, care împreună au obținut suficient sprijin pentru a putea bloca o relaxare a regulilor fiscale ale Germaniei în următorul parlament.
„Merz rămâne o cutie neagră”, a declarat Carsten Brzeski, director global macro la ING. „Întoarcerea de 180 de grade privind politicile fiscale, oricât de necesară ar fi fost, ridică în continuare întrebarea de ce Merz a exclus-o în timpul alegerilor și dacă are el cu adevărat o viziune pe termen lung asupra economiei?”
Având în vedere că AfD a fost în fruntea unor sondaje recente, principala provocare a noului guvern este în mod clar să restabiliască încrederea în centrul politic al Germaniei, a declarat Brzeski.
„Dacă acest guvern eșuează, AfD va primi mai mult sprijin la următoarele alegeri și ar putea deveni parte a oricărui viitor guvern”, a spus el.
Analiștii spun că cabinetul desemnat de Merz reflectă convingerea în nevoia de expertiză mai degrabă decât de capital politic și dorința de reînnoire, având în vedere scăderea încrederii în sistem.
Doar un singur ministru din guvernul anterior își va păstra funcția: ministrul Apărării, Boris Pistorius. Restul cabinetului este format din persoane numite recent, multe dintre ele, precum ministrul economiei, cu experiență în sectorul privat în domeniul pe care îl vor guverna acum.