Marina chineză a comandat o fregată de nouă generație, în contextul concurenței acerbe cu SUA și cu alte puteri regionale. Nava „va juca un rol vital în îmbunătățirea eficienței globale de luptă”, potrivit autorităților de la Beijing, citate de CNN.
China are deja cea mai mare marină din lume din punct de vedere al numărului de carene, deși tehnologia sa este uneori văzută ca fiind în urmă. Cel mai mare competitor al său, SUA, a avertizat că marina sa ar putea fi depășită numeric și a cerut un program de construcție, precum și reforme pentru a pune în acțiune navele avariate.
Marina Armatei Populare de Eliberare a Chinei (PLAN) operează în principal în apele din largul coastei de est a țării și în Marea Chinei de Sud, esențială din punct de vedere strategic, pe care Beijingul o revendică aproape în întregime. O misiune cheie este și sprijinirea armatei în orice atac asupra Taiwanului , insula democrată autonomă, aflată la aproximativ 160 de kilometri de coasta chineză, pe care Beijingul a promis să o anexeze cu forța, dacă este necesar.
Prima fregată de tip 054B, botezată Luohe, a fost pusă în funcțiune, miercuri, în Qingdao, un oraș-port din nordul Chinei unde se află sediul flotei de nord a Armatei chineze.
Nava are un deplasament de aproximativ 5.000 de tone și include tehnologie invizibilă, sisteme de comandă de luptă și integrare a puterii de foc, „îmbunătățind semnificativ performanța generală”, a transmis marina.
„Având capacități puternice pentru operațiuni de luptă cuprinzătoare și diverse misiuni militare, nava de război va juca un rol vital în îmbunătățirea eficienței globale de luptă a forțelor operaționale navale”, au adăugat oficialii chinezi.
Armamentul Luohe include o varietate de mitraliere pentru luptă apropiată și rachete antiaeriene și antinavă, potrivit publicațiilor de apărare, care spun că nava ar putea deveni coloana vertebrală a marinei chineze.
Declarația nu a precizat nimic despre viitoarele 054B, dar se crede că cel puțin încă două au fost lansate și o alta este în construcție. China are aproximativ 234 de nave de război, comparativ cu cele 219 ale Marinei SUA, inclusiv aproximativ 50 de fregate și același număr de distrugătoare. China are două portavioane în funcțiune și un altul în curs de teste pe mare, împreună cu o gardă de coastă masivă și puternică.
Jocurile de război recente au arătat că Beijingul va pierde mult mai multe nave într-o ciocnire simulată cu SUA, dar ar fi capabilă să absoarbă pierderile și să continue lupta.
De asemenea, PLAN a trimis nave în străinătate, inclusiv în Marea Mediterană și Caraibe, în încercările sale de a-și folosi marina ca o extensie a puterii economice și diplomatice în creștere. PLAN și navele chineze de pază de coastă au patrulat și în Marea Chinei de Est, unde China revendică un grup de insule nelocuite controlate de Japonia. În timp ce avioane și nave din ambele părți au intrat în contact, nu au fost trase focuri de armă în cursul unor astfel de incidente.
SUA și alte națiuni au navigat în mod deliberat aproape de insule, unele dintre ele create artificial, pentru a contesta pretenția Chinei asupra lor. Beijingul a ignorat hotărârea unei instanțe susținute de ONU care a respins majoritatea revendicărilor teritoriale ale Chinei.