Atitudinea cancelarului german Olaf Scholz, care și-a concentrat toată atenția asupra intereselor Germaniei în loc să adreseze prioritățile Uniunii Europene în privința crizei energetice, a fost criticată de comisarul francez și cel italian, care acuză Berlinul că a adoptat o strategie individualistă, potrivit Politico.
Pentru Olaf Scholz, presiunile cele mai mari au venit din partea industriei și a consumatorilor – și a votanților prezenți la alegerile regionale din Saxonia Inferioară de duminică – și l-au făcut să propună o infuzie de 200 de miliarde de euro în economie pentru a slăbi impactul prețurilor foarte ridicate la energie.
Această injecție de capital uriașă a stârnit critici furibunde din partea comisarilor europeni din Italia și Franța – Paolo Gentiloni, respectiv Theirry Breton. Von der Leyen se găsește acum în poziția nedorită de a trebui să se distanțeze de doi dintre cei mai importanți oficiali ai Comisiei Europene și care, exceptând Germania, provin din cele mai mari economii ale blocului comunitar.
Strict vorbind, comisarii nu ar trebui să fie emisari ai țărilor de proveniență, dar protestele din partea lui Gentiloni și Breton sunt aproape identice cu declarațiile venite din partea Romei și a Parisului.
Revolta franco-italiană împotriva Germaniei este alimentată de ideea că planul Berlinului va perturba piața comună a UE creând un avantaj nedrept pentru companiile germane finanțate de stat în fața rivalelor lor. Criticile sunt și mai aspre din partea celor care acuză Berlinul că a jucat rolul de arhitect al crizei energetice formând o dependență față de gazele rusești cumpărate de la Gazprom.
Gentiloni și Breton au pus tunurile pe Scholz luni seară într-un articol de opinie apărut în mai multe publicații care cer solidaritate și o abordare europeană comună pentru rezolvarea crizei energetice.
La doar câteva zile înainte de summitul UE ce va avea loc joi și vineri la Praga, aceștia au cerut să se folosească „instrumente reciproce la nivel european”, o formulare ce pare să facă referire la împrumuturile garantate în comun de genul celor folosite în timpul pandemiei de coronavirus.
În încercarea de a stinge conflictul, dar, în esență, admițând că Gentiloni și Breton s-au distanțat de restul Comisiei Europene, un purtător de cuvânt al instituției a spus: „Articolele de opinie sunt inițiative personale ale comisarilor relevanți. Ele nu angajează Comisia.”
În timp ce încerca să separe poziția lui von der Leyen de articolul franco-italian, purtătorul de cuvânt a adăugat că președinta Comisiei a insistat pentru nevoia de a proteja piața comună și pentru „soluții europene”.
Marea întrebare acum este dacă Parisul și Roma se mobilizează cu adevărat și dacă von der Leyen le va putea face față. Valdis Dombrovskis, vice-președintele Comisiei Europene responsabil pentru economie, se menține tare împotriva ideii unui împrumut la comun.
Pe măsură ce neliniștea se răspândește în rândul statelor UE cu privire la propunerea germană, Scholz a luat marți o poziție sfidătoare. Acesta a apărat propunerea pe care a descris-o drept „un pachet foarte echilibrat, foarte bine gândit și foarte decisiv”.
Scholz a adăugat că „probabil că nu toată lumea a realizat imediat” că cele 200 de miliarde de euro nu sunt doar pentru acest an, ci și pentru 2023 și 2024, amintind faptul că Germania a fost obligată să salveze de la faliment companii mari precum Uniper.
Scepticismul lui Scholz a fost împărtășit și de ministrul german al finanțelor, Christian Lindner: „Suntem deschiși să discutăm alte instrumente, dar criza este foarte diferită de pandemia de corona”.
Fanii adoptării unui nou instrument UE au evidențiat faptul că limbajul folosit în articolul de opinie semnat de Gentiloni și Breton a fost unul vag în mod intenționat pentru a lăsa loc de discuții pe seama „instrumentului reciproc” și ce ar putea reprezenta acesta.
Ținând cont de controversele iscate de ideea unei datorii comune, modelul propus se va inspira cel mai probabil din SURE, programul din era Covid care garanta împrumuturi foarte avantajoase pentru întreprinderi.
Scandalul legat de stategia Germaniei va domina cel mai probabil întâlnirea de vineri a liderilor UE la Praga. Înainte de summit, Scholz a avut ocazia să îl convingă de planul său și pe premierul spaniol Pedro Sanchez, când cei doi s-au întâlnit miercuri la A Coruña.
Președintele României, Klaus Iohannis, va participa și el la summitul de la Praga ce se va desfășura în perioada 6-7 octombrie și unde urmează să fie discutate consolidarea securității, stabilității și prosperității în Europa, răspunsul european față de acțiunile Rusiei în Ucraina și sprijinul pentru Kiev.
Mai mulți oficiali au spus că inițiativa lui Breton și Gentiloni ar putea fi o încercare de a încuraja o conversație despre răspunsul UE la criză și despre o adoptarea unei tactici prin care Germania să fie forțată să voteze în favoarea plafonării prețului gazului – o idee propusă în special de Italia în ultimele luni.
„Cred că provocarea pe care o avem este că unele țări au buzunarele mai adânci decât celelalte pentru a face față crizei din prezent”, a spus Georg Zachmann de la institutul Bruegel. „O soluționare dezechilibrată a crizei ar putea face situația mai grea prin declanșarea unei curse pentru subvenții între țări... cred că o abordare mai europeană este cea mai bună.”