Franţa şi Germania vor ca Uniunea Europeană să stabilească „o contribuţie” pe care ar trebui să o plătească operatorii din sectorul energiei care obţin profituri mult superioare costurilor de producţie şi care ulterior se va repartiza între ţările membre, relatează agenţia EFE.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a apărat luni, la o conferinţă de presă, „solidaritatea europeană” în domeniul energiei, la finalul unei convorbiri telefonice cu cancelarul german, Olaf Scholz, în cadrul căreia cei doi lideri au convenit asupra poziţiei lor, în aşteptarea negocierilor în cadrul UE, în următoarele săptămâni.
Macron a afirmat că este în favoarea reformării pieţei europene de electricitate pentru ca preţurile să fie fixate „într-o manieră coerentă” şi în concordanţă cu preţurile de producţie şi să nu fie stabilite doar în funcţie de cotaţia gazelor naturale, care s-a înmulţit cu cinci sau şase pe parcursul actualei crize.
De asemenea, a spus că Franţa este de acord cu achiziţiile comune de gaze la nivel european pentru a obţine tarife „mai interesante” şi cu fixarea unor plafoane pentru gazele ruseşti exportate în Europa prin gazoducte.
El a spus că Parisul şi Berlinul vor susţine în faţa celorlalţi parteneri comunitari un nou impozit pentru companiile energetice care au costuri de producţie mult sub preţurile pe care le obţin acum de pe piaţă, transmite Agerpres.
În opinia sa, ar fi bun un consens european, pentru „a evita distorsionările” în cadrul pieţei unice, dar, dacă asta nu se va putea, dezbaterea pe această taxare a profiturilor excepţionale va reveni pe plan naţional.
Macron şi Scholz au stabilit, de asemenea, un mecanism de coordonare bilateral pentru a face faţă crizei energetic din iarna ce vine, pornind de la constatarea că „Germania are nevoie de gazele noastre şi noi avem nevoie de electricitatea produsă în toată Europa şi, în particular, în Germania”, deoarece mai mult de jumătate din centralele nucleare franceze sunt în prezent oprite.
Concret, Franţa va majora în următoarele săptămâni capacităţile de export al gazelor prin gazoduct în Germania prin o serie de lucrări care „vor fi gata pentru la iarnă”.
În paralel, Germania s-a angajat să producă mai multă electricitate şi să aprovizioneze Franţa în cazul vârfurilor de consum, care ar putea fi problematice în contextul opririi actuale a centralelor nucleare (31 din cele 56 din parcul nuclear francez), care în mod normal generează 70% din energia Franţei, oprire care o obligă acum să importe din ţările vecine.
Pe plan intern, Macron a reiterat mesajul ca toţi francezii să facă eforturi pentru a economisi 10% din energie, astfel încât să fie evitat riscul unor întreruperi sau raţionalizarea furnizării în timpul iernii şi a cerut, în primul rând, cât mai este cald temperatura la aparatele de climatizare să fie crescută şi când va veni iarna temperatura pentru încălzire să nu treacă de 19 grade.
Preşedintele francez a subliniat că în următoarele săptămâni se va evalua dacă populaţia aplică voluntar aceste măsuri de economisire, deoarece, în caz contrar, există posibilitatea de a se impune obligaţii.
Măsurile de intervenţie în regim de urgenţă ale Uniunii Europene pe piaţa de energie vor include şi sprijin pentru producătorii de electricitate care se chinuie să găsească suficiente lichidităţi pentru a garanta tranzacţiile pe fondul fluctuaţiilor mari ale preţurilor la gaze naturale, transmite Bloomberg.
Miniştrii europeni ai Energiei urmează să se reunească vineri pentru a discuta măsuri la nivelul blocului comunitar ca răspuns la creşterea preţurilor gazelor şi electricităţii, care afectează industria Europei şi majorează facturile gospodăriilor, după ce Rusia a redus livrările de gaze.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit luni, într-o postare pe Twitter, o parte dintre posibilele propuneri care vor fi discutate vineri, printre care se numără şi sprijin sub formă de lichiditate pentru producătorii de electricitate.
Multe companii au dificultăţi în a acoperi apelurile în marjă, o cerinţă pentru garanţii suplimentare care să garanteze o poziţie de tranzacţionare atunci când preţurile cresc. În ultimele zile, Suedia şi Finlanda au pus la punct un sprijin în regim de urgenţă pentru a ajuta companiile de utilităţi, care au probleme în a acoperi cerinţele de garanţii pentru a evita o criză similară celei provocate de prăbuşirea băncii de investiţii Lehman Brothers.
Pe lista de măsuri elaborată de Cehia, ţara care în acest moment deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, este o linie de credit disponibilă la nivelul întregii Europe pentru participanţii de pe piaţă care se confruntă cu apeluri în marjă foarte mari.
Uniper SE, cea mai mare companie de utilităţi din Germania, a cerut Guvernului alte împrumuturi de asistenţă în valoare de patru miliarde de euro, ceea ce ar duce sprijinul total al Guvernului la peste 20 de miliarde de euro.
Compania austriacă de utilităţi Wien Energie a primit săptămâna trecută o linie de credit în valoare de două miliarde de euro de la Guvernul austriac.