Guvernul francez intenţionează să facă economii de 16 miliarde de euro din bugetul pe 2024. Guvernul a scăzut anul acesta cheltuielile cu cinci miliarde de euro, dar sunt necesare noi reduceri anul viitor, a anunţat ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

Economii de 10 miliarde de euro vor veni în urma reducerii subvenţiilor masive la combustibili şi electricitate, iar restul de la reducerea cu 4,5 miliarde de euro a ajutorului acordat de stat companiilor, precum şi de pe urma cheltuielilor mai scăzute cu măsurile de sprijinire a pieţei muncii şi cu ajutorul de şomaj, a precizat oficialul francez.

Deja Guvernul a scăzut anul acesta cheltuielile cu cinci miliarde de euro şi sunt necesare noi reduceri anul viitor, pentru a realiza planul de reducere a deficitului fiscal de la 4,9% din PIB în 2023 la 2,7% din PIB în 2027.

Situaţia este complicată, a doua economie a zonei euro ar urma să înregistreze anul viitor o creştere mai lentă decât se estima anterior, a anunţat Le Maire. Acesta a adăugat: "Recesiunea din Germania, dificultăţile cu care se confruntă China şi dobânzile ridicate vor afecta creşterea PIB-ului în 2024. Ne aşteptăm la o creştere a economiei cu 1,4% în 2024, faţă de un nivel previzionat anterior, de 1,6%". Pentru acest an, autorităţile prognozează un avans al PIB-ului de 1%.

Le Maire a apreciat că şocul inflaţiei din 2022 se va diminua şi mai mult, majorând cheltuielile gospodăriilor, motorul tradiţional de creştere al economiei franceze.

De asemenea, ministrul francez de Finanţe a estimat că rata inflaţiei se va atenua de la 4,9% în 2023 la 2,6% în 2024, aproape de ţinta BCE de 2%.

Chiar dacă Guvernul vrea să reducă cheltuielile, vor exista şi unele creşteri, fiind alocate Ministerului de Interne şi Armatei încă patru miliarde de euro, iar şapte miliarde de euro vor fi alocaţi pentru investiţii ecologice.

Franţa este sub presiune pentru a-şi echilibra finanţele, după ce în aprilie agenţia de evaluare financiară Fitch a redus ratingul ţării la "AA minus" din cauza temerilor privind o potenţială paralizie politică şi tulburări sociale, în urma adoptării unei controversate reforme a pensiilor.

Agenţia rivală S&P a cruţat în iunie Franţa de ruşinea unei retrogradări a ratingului suveran, dar a avertizat că rămâne prudentă privind perspectivele, ţinând cont de finanţele publice aflate sub presiune.