Ministrul francez al Apărării Sebastien Lecornu a considerat vineri justificată posibila utilizare a armelor pe care le-a trimis Ucrainei pentru a lovi ținte militare de pe teritoriul Rusiei, dacă sunt folosite în numele „legitimei apărări”, întrucât de pe teritoriul rus sunt lansate din ce în ce mai multe atacuri, informează EFE. 

„Ucraina are dreptul să riposteze”, a subliniat Lecornu într-un interviu acordat postului de radio France Info, în care a explicat că, de la începutul invaziei asupra Ucrainei, Rusia şi-a modificat strategia militară, cu ofensive nu doar asupra frontului, ci şi pentru a distruge infrastructura, în special cea energetică, potrivit Agerpres. 

Mai presus de toate, dacă la început bombardamentele ruse erau lansate în principal din teritoriile ucrainene ocupate din Donbas şi Crimeea, în ultimele săptămâni s-a confirmat că acestea provin din ce în ce mai mult de la instalaţii militare de pe teritoriul Rusiei, a explicat ministrul Apărării francez Lecornu.

Acesta a subliniat, de asemenea, că potrivit dreptului internaţional al războiului, „Ucraina are dreptul să riposteze”.

Întrebat dacă Franţa va permite ca armele pe care le-a livrat Kievului să fie folosite pentru a ataca obiective de pe teritoriul rus, el a repetat că armele sunt pentru ca Ucraina să se poată apăra şi, prin urmare, susţine „din punct de vedere politic” această opţiune.

Lecornu a remarcat că atât Regatul Unit, cât şi în cele din urmă Statele Unite au permis acest lucru.

„Trebuie să ne uităm la dreptul la legitimă apărare”, a repetat el înainte de a aminti că la începutul săptămânii preşedintele Emmanuel Macron a vorbit despre posibilitatea ca armament francez să fie folosit în acţiuni asupra instalaţiilor militare ruse de unde sunt lansate atacurile împotriva Ucrainei.

Deşi a subliniat că, din câte ştie, Ucraina nu a folosit încă armele livrate de Franţa pentru atacuri asupra teritoriului Rusiei, Lecornu a pus accentul asupra faptului că „acele arme care sunt date Ucrainei îi permit să se apere şi asta nu face din Franţa un cobeligerant”.

De asemenea, el a apreciat că Rusia, cu noua ei strategie, a creat „acest risc de a-şi vedea propriile instalaţii militare atacate” şi că „rolurile nu ar trebui inversate”.

În ceea ce priveşte controversa privind posibilitatea ca Franţa să trimită instructori militari în Ucraina, ministrul a dat asigurări că „nu a fost luată încă nicio decizie”, dar a recunoscut că este un subiect care „este în discuţie” încă, din timpul conferinţei internaţionale de ajutorare a Kievului organizată la Paris la sfârşitul lunii februarie.

Ministrul francez a apreciat că aceste discuţii sunt justificate deoarece Ucraina pregăteşte demobilizarea unei părţi din trupele sale, care luptă încă de la începutul războiului, din februarie 2022, şi că asta înseamnă că trebuie să constituie între 15 şi 20 de brigăzi de militari pe care trebuie să le antreneze într-o perioadă scurtă.

Un scenariu care ridică posibilitatea ca, având în vedere volumul acestor nevoi, antrenamentul să se facă în Ucraina şi nu în Franţa sau Polonia, acolo unde instructorii francezi acordau ajutor până acum.