Franţa a atribuit oficial marţi, pentru prima dată, serviciilor militare de informaţii ruse că au provocat atacurile cibernetice contra intereselor franceze, printre care sabotarea canalului TV5Monde în 2015 şi piratarea e-mail-urilor echipei de campanie a lui Emmanuel Macron în timpul campaniei din 2017, transmite AFP, preluată de Agerpres.
„Serviciul rus de informaţii militare (GRU) desfăşoară de câţiva ani contra Franţei un mod de operare ciber-ofensiv numit APT28”, a denunţat şeful diplomaţiei franceze Jean-Noël Barrot, într-un mesaj postat pe platforma X.
„El a ţintit zece entităţi franceze începând din 2021”, a precizat Barrot, care a dat asigurări că „în spaţiul cibernetic, Franţa observă, blochează şi luptă cu adversarii”.
APT28, acronim pentru Advanced Persistent Threat (ameninţare persistantă avansată), este un actor rus cunoscut în SUA şi ţări ale Uniunii Europene care au impus deja sancţiuni indivizilor sau entităţilor legate de acest grup care încearcă să destabilizeze opinia publică, potrivit acestor ţări.
În faţa intensificării în creştere a ameninţărilor hibride ruse, Franţa a decis să facă publice ultimele investigaţii incluse în raportul Agenţiei naţionale pentru securitatea sistemelor de informare (Anssi), care detaliază atacurile survenite între 2021 şi finalul lui 2024. Raportul precedent fusese publicat în octombrie 2023.
O organizaţie sportivă legată de organizarea Jocurilor Olimpice şi Paralimpice din 2024 a fost de asemenea ţintită de APT28, a precizat la rândul său MAE francez într-un comunicat.
Anterior, explică mesajul video, ''în 2017, în pline alegeri prezidenţiale, APT28 a participat la o operaţiune de piratare masivă. Obiectivul: a răspândi incertitudini şi a influenţa opinia publică''.
''Mii de documente sunt sustrase şi difuzate în speranţa manipulării alegătorilor, dar manevra nu reuşeşte să aibă un impact real asupra procesului electoral'', se mai arată în mesaj, cu referire la afacerea 'Macron Leaks'.
Piratarea şi difuzarea a mii de documente interne ale anturajului pe atunci viitorului preşedinte Emmanuel Macron, chiar înaintea celui de-al doilea tur al prezidenţialelor din 2017, nu au împiedicat în final alegerea lui Macron ca preşedinte, în dauna candidatei extremei drepte Marine Le Pen.