Armata franceză a restituit joi ultima sa bază din Ciad armatei acestei ţări, au anunţat statele majore ale ambelor ţări la o ceremonie militară ce a marcat sfârşitul prezenţei militare istorice franceze în regiunea Sahel, relatează AFP.
"Retrocedarea bazei Sergent Adij Kossei din N'Djamena încheie definitiv prezenţa franceză în Ciad, conform voinţei înaltelor autorităţi" ciadiene, a indicat Statul Major al armatei din Ciad într-un comunicat de presă publicat în ajunul unei ceremonii oficiale planificate vineri pentru a marca această retragere franceză.
"Baza Kossei a fost retrocedată astăzi armatei din Ciad", a declarat la rândul său purtătorul de cuvânt al Statului Major al armatei franceze, colonelul Guillaume Vernet.
Citește și
Avertisment fără precedent al șefului Jandarmeriei franceze: Riscul unui război împotriva Franței trebuie luat în serios
Ciadul a fost ultimul punct de ancorare al Franţei în regiunea africană Sahel, unde armata franceză avea peste 5.000 de soldaţi în cadrul operaţiunii anti-jihadiste Barkhane, care s-a încheiat la sfârşitul lunii noiembrie 2022.
De atunci, alte patru foste colonii franceze - Niger, Mali, Republica Centrafricană şi Burkina Faso - au strâns relaţiile cu Rusia şi au cerut Parisului să-şi retragă trupele de pe teritoriile acestor ţări, unde Franţa avea o prezenţă istorică.
Singura ţară din Sahel care încă nu ceruse Franţei să-şi retragă soldaţii era Ciadul, unde erau staţionaţi circa o mie de militari francezi, dar în noiembrie şi această ţară şi-a anunţat decizia surprinzătoare de a rupe acordurile militare cu Franţa.
Au urmat în decembrie şi ianuarie retragerea avioanelor de vânătoare franceze şi părăsirea de către trupele franceze a bazelor de la Faya (în nord-estul deşertului), de la Abeche (în est) şi în final a ultimei baze restituite acum armatei ciadiene.
Autorităţile de la N'Djamena au precizat pe 11 ianuarie că decizia de a rupe acordurile militare cu Franţa este "imperativă", "ireversibilă", "nenegociabilă" şi aceasta va marca "plecarea definitivă a forţelor franceze" din Ciad.
Potrivit preşedintelui Mahamat Idriss Deby Itno, aflat la putere din 2021, acordurile de cooperare cu Franţa au devenit "complet depăşite", având în vedere "realităţile politice şi geostrategice ale vremurilor noastre".
Senegalul negociază de asemenea plecarea trupelor franceze până la sfârşitul anului 2025. Efectivele armatei franceze sunt în acest timp în curs de diminuare în Coasta de Fildeş şi Gabon, în conformitate cu un plan al Parisului de restructurare a prezenţei franceze în vestul şi centrul Africii.
Franţa mai are o bază militară în statul Djibouti, în Cornul Africii, unde sunt dislocaţi circa 1.500 de soldaţi şi care nu este afectată de această reducere a prezenţei militare franceze pe continentul african. Parisul doreşte să facă din această bază un "punct de proiecţie" pentru misiuni în Africa, după retragerea forţată a trupelor sale din Sahel.