La momentul căderii meteroritului-bombă, rudiştii construiau un recif în apele tulburi ale unei mari ce ajungea până în zona Clujului, cuprinzând munţii Apuseni. „Practic animalul trăia în substrat, ca un morcov şi se hrănea mişcându-şi pe verticală vâlvă uperculara, încât filtra apa ca orice moluscă”, a mai spus geologul.

Aşa se face că în anii 80, când statul a decis să acorde o deosebită importanță prospecţiunilor geologice, specialiştii au descoperit cariera de la Savadisla, lângă Cluj.

Adică exact locul de unde contructorii metroului au luat plăcile de calcar pentru staţia Politehnică. „Sunt spectaculoase datorită faptului că sunt foarte bine conservate fosilele astea, au un constrast foarte bun, alb pe roşu şi au o biodivesitate foarte ridicată. Avem multe specii acolo, nu numai de rudişti, avem, melci, corali, alge roşii, calcaroase. Deci, avem practic un paleo-ecosistem conservat perfect şi expus ideal într-un muzeu unic, în staţia de metrou Politehnică”, a explicat Mihai E. Popa, cercetător geolog.