Forţele Navale Române au anunţat că distrugerea barajului de pe Nipru a avut impact zero pentru România şi a precizat că nu au fost observate poluări cu ulei tip mineral sau petrolier, în sectorul maritim românesc din Marea Neagră.
Forţele Navale Române au transmis vineri că Direcţia Hidrografică Maritimă a monitorizat deplasarea maselor de apă din nord-vestul Mării Negre
„În partea de nord-vest a Mării Negre (în care este inclusă şi zona de interes Nova Kahovka – Odessa – România) circulaţia generală de suprafaţă a curenţilor marini poate fi descrisă, în linii mari, ca un flux inelar major, care se roteşte în sens invers acelor de ceasornic, cu o viteză de la 8 până la 18 cm /sec. După distrugerea barajului de pe Fluviul Nipru, de la Nova Kahovka, de către Federaţia Rusă (5/6 iunie 2023), specialiştii Forţelor Navale Române de la Direcţia Hidrografică Maritimă au monitorizat, cu atenţie, situaţia deplasării maselor de apă din nord-vestul Mării Negre, în scopul realizării predicţiilor privind apariţia pericolului de mine în zona litoralului românesc. Din rezultatele studiilor efectuate, care au avut la bază date despre vânt şi curenţii de suprafaţă din zona de interes, nu au fost observate consecinţe, ca efect direct al poluării de pe Nipru cu ulei tip mineral sau petrolier, în sectorul maritim românesc din Marea Neagră”, se arată în comunicat, potrivit News.ro.
Sursa citată a menţionat că debitul mare al Dunării din perioada 12-26 iunie a împiedicat ca posibile cantităţi de poluant să ajungă în zona de mică adâncime de pe litoralul românesc.
„Înfloririle algelor, observate în imaginile satelitare analizate, au fost rezultatul nutrienţilor care au fost aduşi de Dunăre. Concentraţii mai ridicate de nitraţi şi nitriţi, cu provenienţă din Nipru, este posibil să se înregistreze în zona de mare adâncime a Mării Negre, dar acestea s-au combinat cu concentraţiile aduse de Dunăre. Din ultimele observaţii satelitare şi din estimări, o mare parte din unda (pana) de poluant s-a concentrat în zona de mică adâncime (Odessa), care a fost direcţionată spre ţărmul ucrainean, în proporţie semnificativă. În concluzie, datorită debitului mare al Dunării, înregistrat în luna iunie 2023 la gurile de vărsare, pericolul de poluare cauzat de distrugerea barajului de pe Fluviul Nipru nu a avut impact pentru sectorul maritim românesc din Marea Neagră”, au precizat Forţele Navale Române.
Acestea au explicat că unda de poluant a rămas concentrată în zona Golfului Nipru – Odessa, iar dispersia acesteia s-a produs în zona Odessa, sub formă de evantai.
„Direcţia generală a curenţilor marini de suprafaţă pentru zona Nipru – Odessa este, preponderent, de la sud la nord, prezentând un vârtej anticiclonic la gura de vărsare a Niprului şi două vârtejuri anticiclonice la gura de vărsare a Dunării, unul orientat spre Odessa, altul spre Sfântu Gheorghe, datorită distribuţiei de evantai la gurile de vărsare ale Dunării. La data de 6 iulie 2023, în zona românească a Mării Negre, nu au fost observate consecinţe sau efecte directe ale poluării de pe Fluviul Nipru, pe termen scurt sau mediu. Distrugerea barajului de la Nova Kahovka a avut impact numai pentru zona Nipru-Odessa, debitul mare şi curenţii tip evantai de la gurile de vărsare ale Dunării având un rol important în devierea circulaţiei curenţilor marini de suprafaţă din partea de nord-vest a Mării Negre”, au mai transmis Forţele Navale.