Soldaţi din Forţele NATO de menţinere a păcii au format cordoane de securitate, luni, în jurul a patru primării din Kosovo, pentru a-i ţine la distanţă pe etnicii sârbi care protestau împotriva preluării mandatului de către primari albanezi într-o regiune cu majoritate sârbă. Alegerile locale în zonă au fost câștigate de albanezi, după ce etnicii sârbi le-au boicotat, iar acum nu recunosc rezultatele.
La Zvekan, într-unul dintre oraşe, poliţia de stat din Kosovo - formată integral din etnici albanezi, după ce toţi sârbii au părăsit forţele anul trecut - a pulverizat spray-uri cu piper pentru a respinge o mulţime de sârbi care au spart o baricadă de securitate şi au încercat să intre cu forţa în clădire, potrivit martorilor citați de Reuters, preluată de Agerpres.
La Leposavic, în apropiere de frontiera cu Serbia, trupele de menţinere a păcii americane în echipament antirevoltă au amplasat sârmă ghimpată în jurul clădirii municipale pentru a o proteja de sutele de sârbi furioşi care se adunaseră în apropiere.
„În această dimineaţă, misiunea KFOR, condusă de NATO, şi-a consolidat prezenţa în patru municipalităţi din nordul Kosovo în urma ultimelor evoluţii în regiune”, se arată într-un comunicat KFOR.
„În conformitate cu mandatul său, KFOR este pregătită să ia toate măsurile necesare pentru a asigura un mediu sigur într-o manieră neutră şi imparţială”, se menţionează în text, potrivit căruia comandantul KFOR se află în contact strâns cu organele de securitate din Kosovo şi Serbia.
Trupele KFOR au acţionat, de asemenea, pentru a proteja primăriile din Zubin Potok şi Mitrovica de Nord de posibile ameninţări.
KFOR a specificat că şi-a „întărit prezenţa” în nord şi a îndemnat Belgradul şi Pristina să reia dialogul sub auspiciile Uniunii Europene pentru a reduce tensiunile.
Sârbii, care sunt majoritari în nordul Kosovo (unde trăiesc circa 120.000 de etnici sârbi dintr-o populaţie de 1,8 milioane de locuitori majoritari albanezi), nu au acceptat niciodată proclamarea unilaterală a independenţei faţă de Serbia în 2008 şi consideră în continuare Belgradul drept capitala lor, la mai bine de două decenii după ce albanezii din Kosovo s-au revoltat împotriva regimului represiv sârb, potrivit AFP.
De asemenea, Serbia a refuzat să recunoască Kosovo independent.
Etnicii albanezi reprezintă peste 90% din populaţia totală a Kosovo, dar sârbii din nordul ţării cer punerea în aplicare a unui acord negociat în urmă cu zece ani de către UE pentru crearea unei asociaţii de municipalităţi autonome în regiunea lor.
Sârbii au refuzat să participe la alegerile locale din aprilie, iar candidaţii de etnie albaneză au câştigat primăriile a patru municipalităţi cu majoritate sârbă, cu o prezenţă la vot de 3,5%.
Etnicii sârbi au cerut guvernului de la Pristina să-i retragă pe primarii de etnie albaneză din primării şi să le permită administraţiilor locale finanţate de Belgrad să îşi reia funcţiile.
Trei din cei patru primari au fost escortaţi vineri la birourile lor de către poliţia kosovară, care a fost atacată cu pietre, iar aceasta a răspuns cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.
SUA, alături de ţări aliate care au sprijinit puternic independenţa Kosovo, au criticat vineri Pristina pentru escaladarea tensiunilor cu Serbia, susţinând că utilizarea forţei pentru instalarea primarilor în zonele cu majoritate sârbă subminează eforturile de normalizare a relaţiilor.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel duminică la guvernul kosovar să aplaneze tensiunile cu Serbia. „Pristina trebuie să dezamorseze situaţia şi să nu ia măsuri unilaterale şi destabilizatoare”, a declarat Stoltenberg într-un tweet.
După o convorbire telefonică cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, premierul kosovar Albin Kurti a declarat pe Twitter: „Am subliniat că primarii aleşi vor oferi servicii tuturor cetăţenilor”.
Dar ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, a declarat pentru televiziunea de stat RTS că „nu este posibil să avem primari care nu au fost aleşi de sârbi în municipalităţile cu majoritate sârbă”.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a plasat vineri armata în stare de alertă maximă, dispunând ca aceasta să „să se deplaseze” în direcţia frontierei cu Kosovo, notează France Presse.