Ofensiva ucraineană din Kursk le dă speranțe și separatiștilor din diverse regiuni din interiorul Rusiei unde au apărut grupuri de rezistență împotriva Moscovei și a regimului lui Putin, relatează Foreign Policy. Peste 20 de mișcări de opoziție din Rusia, inclusiv Republica Cecenă Ichkeria, și-au unit forțele în jurul Forumului Națiunilor Libere post-Rusia în încercarea de a-și coordona acțiunile pentru a scăpa de sub jugul Moscovei.

Într-un colț al Uniunii Sovietice aflată în plin proces de dezintegrare, un tânăr actor shakespearean pe nume Ahmed Zakaiev a coborât de pe scena teatrului și a plecat la război.

Zakaiev, la fel ca mulți alți ceceni, avea speranțe mari când URSS-ul s-a prăbușit. Un nou stat a fost declarat în capitala Groznîi aproape imediat, urmând exemplul uriașelor demonstrații pașnice care s-au declanșat în fostele republici sovietice. Noul stat se numea Republica Cecenă Ichkeria.

Moscova nu mai voia să piardă și alte teritorii, astfel că tancurile au intrat în Groznîi în 1994, mesajul Kremlinului fiind că noua republică independentă nu mai există.

Zakaiev s-a alăturat mișcării de rezistență. 30 de ani mai târziu, Zakaiev este prim-ministrul guvernului Republicii Ichkeria aflat în exil.

„Nu puteam să îmi imaginez că soarta mea va fi ceea ce a devenit astăzi”, a spus Zakaiev într-un interviu oferit în această primăvară la Kiev pentru Foreign Policy.

„Am suferit multe tragedii, multă vărsare de sânge, multă violență, din 1994, atunci când am devenit victimele agresiunii ruse.”

Timp de trei decenii și după două războaie sângeroase purtate de Rusia împotriva cecenilor, Zakaiev a încercat să convingă lumea să susțină independența națiunii sale.

Zakaiev nu a avut prea mult succes în această privință. Cu toate că republica a fost cândva recunoscută de Georgia și Afghanistan, nicio națiune din prezent nu recunoaște oficial statutul guvernului cecen din exil.

În prezent, mulți dintre separatiștii din Rusia, inclusiv Zakaiev, văd o șansă enormă în lupta Ucrainei pentru auto-determinare împotriva agresiunii Moscovei.

Aceștia au susținut rezistența atât cu sufletul, dar și concret, alăturându-se trupelor ucrainene pe câmpul de luptă. Astfel s-a format un parteneriat extraordinar - nu doar cu Kievul, dar și în rândul diverșilor disidenți care doresc să scape de sub jugul rusesc.

Împreună, Zakaiev și alți disidenți cred că pot declanșa sfârșitul regimului lui Putin - și chiar al Rusiei.

„Adevărul este că, timp de 30 de ani, lumea a privit pur și simplu tragedia Ceceniei”, a spus Zakaiev. „Ei s-au uitat cum suntem uciși, în timp ce eram forțați să părăsim țara, în timp ce ne împrăștiam prin toată lumea.”

Din anii '90, poziția oficială a Statelor Unite cu privire la conflictul din regiune a fost una simplă: „Considerăm Cecenia ca făcând parte din Rusia.”

Această poziție s-a consolidat și mai mult în momentul în care Washingtonul a început să descrie opoziția paramilitară din Cecenia drept o mișcare aliată cu al Qaeda.

Atacurile teroriste comise împotriva Rusiei în numele rezistenței cecene au confirmat această poziție.

Zakaiev, care reprezintă o aripă mai moderată a rezistenței cecene, s-a aflat în exil de mai bine de două decenii, în special în Marea Britanie. El a evitat să ajungă în situația în care portretul său se alătură zidului martirilor.

În 2007, poliția britanică l-a avertizat pe Zakaiev că este o țintă prioritară pentru asasinii ruși. A supraviețuit, totuși, iar în 2022, când Rusia a lansat invazia Ucrainei, Zakaiev s-a mutat în Ucraina, despre care spune că este „liderul incontestabil al întregii lumi libere”.

„Ucrainenii au simțit cum a fost și pentru noi, în 1994”, a spus Zakaiev. „Am fost etichetați drept teroriști, extremiști islamici.”

Zakaiev spune că această interpretare greșită a cecenilor i-a împărțit în două tabere în viziunea globală: trupe de șoc aflate în slujba lui Putin - cecenii loiali lui Kadîrov, de-o parte, și teroriști violenți - opoziția, de partea cealaltă.

Încă de la începutul conflictului din Ucraina, în 2014, luptătorii ceceni s-au alăturat trupelor Kievului împotriva Rusiei. „Distrugem această imagine alăturându-ne Ucrainei și aflându-ne aici.”

Luptătorii ceceni s-au alăturat chiar și trupelor care au invadat regiunea rusească Belgorod în trecut. „Este un pas strategic foarte important, să transferăm acțiunile de luptă înspre teritoriul inamic, pentru că este pentru prima oară de mulți ani când rușii simt în sfârșit cum este războiul”, a spus Zakaiev.

În opinia lui Zakaiev, independența Ceceniei - și a Ucrainei, Siberiei, Daghestanului și altor regiuni vasale Rusiei - nu se poate realiza decât prin răsturnarea statului rus.

„Războiul lui Putin, pe care l-a început în Ucraina, trebuie să se termine la Moscova”, a continuat Zakaiev. „Și oamenii care trebuie să încheie acest război trebuie să fie rușii.”

Separatiștii din Ingria, care luptă pentru independența regiunii baltice din jurul fostei capitale imperialiste Sankt Petersburg, și separatiștii din Udmurtia, care își doresc un stat independent la vest de munții Urali, au o cauză comună, cu toate că se află la mai bine de 1.200 de kilometri depărtare unii de ceilalți.

La scurt timp după invazia Ucrainei, Oleg Magalețki a înființat Forumul Națiunilor Libere post-Rusia, care grupează peste 20 de mișcări de opoziție regionale din toată Federația Rusă, inclusiv Republica Ichkeria.

Și ei nu sunt singurii care își doresc să distrugă Rusia imperială a lui Putin; lor li se alătură și Forumul Rusia Liberă, cu sediul în Lituania, fondat de marele șahist și disident rus Garry Kasparov.

„Trebuie să fim pregătiți pentru schimbări mari - pentru căderea [Moscovei]”, a spus Magalețki dintr-un restaurant de la Kiev.

Forumul înființat de Magalețki reprezintă un hub de coordonare pentru liderii exilați ai acestor mișcări de rezistență independente, care, la rândul lor, își coordonează acțiunile cu compatrioții lor care trăiesc încă în Rusia.

Disidentul rus Pavel Mezerin, care provine din Ingria și s-a alăturat armatei ucrainene în lupta contra Rusiei, își dorește ca trupele Kievului să își continue ofensiva din Kursk până la Sankt Petersburg.

Mezerin recunoaște, însă, că este doar o fantezie. „Ucraina nu este interesată de aceste regiuni”, a spus el, adăugând că teritoriile cucerite de ucraineni în Kursk vor fi oferite la schimb, cel mai probabil, în viitoare negocieri de pace. „Ucraina este interesată de propria ei libertate.”

Cu toate că Occidentul a susținut de mult timp ideea unei Federații Ruse democrate, liderii din Vest par siguri că procesul democratizării poate începe după schimbarea regimului de la Kremlin.

Magalețki nu este de acord. „Putin este rezultatul. Problema este sistemul imperial colonial al Rusiei.”

Kievul împărtășește această viziune. Parlamentul ucrainean recunoaște Cecenia ca fiind „temporar ocupată” de Rusia și plănuiește să recunoască oficial mișcările de independență din Tatarstan, Cecenia și Bașkortostan.

Occidentul este departe, însă, de adoptarea unei astfel de poziții.

„Noi, aici în Ucraina, ne aducem aminte, firește, de discursul lui George [H.W.] Bush, așa numitul discurs 'Pui a la Kiev'”, a spus Magalețki, referindu-se la un discurs susținut de președintele american de la acea vreme, în 1991, în fața parlamentului Republicii Sovietice Socialiste a Ucrainei, în care el avertiza împotriva „naționalismului suicidal” și declara că „libertatea nu este echivalentă cu independența”.

„Acum, discursurile pui a la post-Rusia sunt populare”, a scris Magalețki. „Noi încercăm să schimbăm asta.”

Nu este loc de fatalism, potrivit lui Mezerin. „Sunt un politician de opoziție în exil, așa că sunt un optimist. Altfel, nu aș avea niciun motiv să mai trăiesc.”