„Acum, practic, plătim cumva poliţa întârzierii contractărilor şi întârzierii sau blocării unor proiecte în faza de implementare”, spune Dan Barna, specialist în fonduri europene.

Situația nu are cum să se schimbe prea mult în lunile care urmează, pentru că România nu a depus cereri de rambursări care să-i asigure o rată a absorbției semnificativă. În luna aprilie, România a cerut de la Uniunea Europeană doar 5 milioane de euro. Iar de la începutul anului și până acum, s-au depus cereri de rambursare de doar 155 de milioane de euro.

„Ceea ce în mod realist putem să aşteptăm este nu o creştere foarte mare a absorbţie în lunile următoare, cât mai ales în ultimele două-trei luni, când o să fie din nou o solicitare foarte mare”, spune Dan Barna.

Dintre cele şapte programe operaționale, singurul care a reuşit să atingă o rată de absorbţie de peste 50 la sută este cel destinat dezvoltării capacităţii administrative, dar alocarea totală pentru acest proiect este mică: doar 208 milioane de euro. În schimb, la programele foarte importante, cu alocări de peste 4 miliarde de euro, rezultatele sunt foarte slabe.

La Programul Operaţional Transporturi, unde sunt alocaţi 4,4 miliarde de euro, România a absorbit până acum aproape 1,4 miliarde de euro, adică 31 la sută. Și este vorba în cele mai multe cazuri de proiecte vechi care au ajuns la decontare în 2013.

Aceeaşi situaţie şi la Programul Operaţional Mediu, unde absorbţia este de 28 la sută dintr-un total alocat de 4,4 miliarde de euro.

Pentru toate cele şapte programe operaţionale, rata medie de absorbţie este de 33,8%.

Dintr-un total de 19,2 miliarde de euro, România a luat de la Uniunea Europeană doar 6,5 miliarde de euro în aproape şapte ani de la integrare. Ca să obţină şi restul banilor, România mai are răgaz până la sfârșitul anului 2015. În ritmul actual de absorbţie, însă, România ar putea să mai adauge cel mult 1 miliard de euro, ajungând la 39 la sută din total.