Şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, a prezentat, miercuri, într-o conferință de presă la BNR, concluziile Fondului privind economia României, spunând că pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat deja, dar blocat la CCR, este un pas înainte spre consolidarea regimului fiscal, dar că mai este nevoie de alte măsuri pentru a strânge în următorii doi ani 2% din PIB în plus la venituri. Prognoza FMI pentru deficitul bugetar la finalul anului este de 6% iar dacă sunt implementate măsurile recent adoptate ar putea scădea la 5% în 2024. Experții FMI atrag atenția că deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3% din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu. Fondul consideră că controlul guvernamental al prețurilor pentru produsele alimentare nu este un instrument adecvat pentru reducerea inflației, deoarece poate comprima oferta și poate crește prețurile altor bunuri. De asemenea, pragul cifrei de afaceri pentru IMM-uri ar trebui să fie de 60.000. Membrii misiunii FMI au criticat de asemenea și modul de implementare a măsurilor, considerând că politica fiscală trebuie să fie mai predictibilă.

„Pachetul fiscal e un pas important pentru reducerea deficitului, dar e nevoie de mai multe reforme pentru creșterea veniturilor. Politica fiscală trebuie să fie mai predictibilă.

Creșterea economică va rămâne robustă și mai mare decât în țările din jur. În 2023, creșterea economică este prognozată la 2,3% din PIB, susținută de o creștere mare a investițiilor. Economia își va reveni modest și va ajunge la o creștere de 3 procente pe măsură ce apare și o consolidare fiscală.

Pe termen mediu ne așteptăm ca economia să ajungă la potențialul de creștere de 3 – 3,25% pe măsură ce consumul și investițiile susținute de fondurile din PNRR rămân puternice. O scădere a creșterii economice, inflația va scădea de la 7% la 4,5% la finalul anului 2024, dar peste ținta de inflație stabilită de BNR.

Riscurile din jurul acestei prognoze sunt substanțiale, războiul din Ucraina, o posibilă scădere a activității economice în Europa sau o scădere economică globală ar putea să afecteze fondurile de care au nevoie țările emergente.

De asemenea, ar putea fi o provocare implementarea consolidării fiscale și următorii pași din PNRR, pentru că la anul urmează nenumărate alegeri.

În ceea ce privește prioritățile politice, aș vrea să încep cu politica fiscală. Recentul adoptat pachet fiscal este un pas în direcția potrivită dar este nevoie de alte reforme. Deficitul fiscal inițial pentru 2023, de 4,4%, va fi depășit iar noi prognozăm un deficit de 6% din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1% din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5% din PIB în 2024. Cu toate acestea, deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3% din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, pentru a contribui la asigurarea finanțării necesare pe piață la rate ale dobânzii mai mici și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pentru a atinge acest obiectiv, va fi nevoie de o ajustare suplimentară de cel puțin 2% din PIB în următorii ani.

Pragul pentru microîntreprinderi trebuie redus, iar taxa de 1% pe cifra de afaceri este o povară suplimentară.

Majorarea impozitului pe microîntreprinderi va crește veniturile fiscale; însă, pentru a elimina cu adevărat această lacună, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui să fie redus în continuare. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile cu marje reduse și pot reduce intermedierea financiară.

Angajamentul BNR de a menține rata dobânzii este potrivit. Privind în perspectivă, angajamentul public al BNR de a menține ratele la un nivel scăzut până în 2023 este adecvat, având în vedere inflația de bază încă ridicată și riscurile de creștere a salariilor.

O relaxare a politicii monetare ar trebui să aștepte până când inflația de bază se află pe o traiectorie descendentă fermă, astfel încât intervalul țintă să fie clar accesibil.

În plus, există motive întemeiate pentru a pune în aplicare orice reducere a ratelor dobânzilor în mod treptat, având în vedere incertitudinea ridicată cu privire la procesul inflației, la transmiterea monetară și la politicile fiscale. În cazul unei revizuiri semnificative în sens ascendent a inflației de bază preconizate, BNR ar trebui să fie pregătită să înăsprească politica monetară, inclusiv gestionarea lichidităților, după caz.

Pe de altă parte, controlul guvernamental al prețurilor pentru produsele alimentare nu este un instrument adecvat pentru reducerea inflației, deoarece poate comprima oferta și poate crește prețurile altor bunuri.

Este important pentru România să reducă deficitul. Pachetul fiscal este un pas în această direcție. Nu vedem nevoia ca România să aibă un pachet de asistență financiară de la FMI.

Pentru reducerea deficitului pe termen lung, creșterea veniturilor este un obiectiv important. Trebuie eliminate excepțiile. Posibilitatea impozitării progresive a fost discutată acum un an, dar am ajuns la concluzia că trebuie întâi făcută ordine în sistemul de taxe și excepții. Nu există o taxă unică acum. Trebuie ca fiecare să plătească partea lui corectă de impozite.

Pentru a reduce deficitul trebuie, în primul rând, ca autoritățile să se uite la sistemul de taxe.

FMI cere în măsuri suplimentare pentru a crește veniturile, precum eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase, continuarea nivelării TVA, punerea în aplicare a reformei impozitului pe proprietate.

Veniturile din impozite în România sunt foarte scăzute față de alte state europene și de aceea credem că este loc pentru îmbunătățirea colectării. Nu am explorat diverse opțiuni privind privatizarea unor companii de stat.

Sistemul de taxare a proprietății este depășit și susținem modernizarea acestuia.

Credem că prin microîntreprinderi sunt lacune prin care se evită plata unor taxe. De aceea trebuie redus pragul, dar chiar și 250.000 este ridicat. Mai potrivit ar fi 60.000 de euro”, a declarat Jan Kees Martijn, potrivit Economedia.

Şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, susţine miercuri, la sediul BNR, o conferinţă de presă la finalul consultărilor cu autorităţile române. Echipa Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei româneşti. Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.

Premierul Marcel Ciolacu a avut miercuri, la Palatul Victoria, o întâlnire cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, el afirmând că pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi combaterea evaziunii fiscale, digitalizarea ANAF în ritm accelerat este prioritate naţională.

„Premierul Marcel Ciolacu a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întâlnire cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional condusă de Jan Kees Martijn, aflată în România pentru misiunea anuală de evaluare.

Guvernul României este puternic angajat în susţinerea creşterii economice, reducerea cheltuielilor publice şi combaterea evaziunii fiscale, a afirmat prim-ministrul Ciolacu în cadrul întâlnirii cu delegaţia FMI în care a fost analizată evoluţia economiei româneşti, în contextul provocărilor din ultima perioadă”, a transmis Executivul într-un comunicat de presă.

„Creşterea noastră economică se bazează pe investiţii. Susţinem cu prioritate proiectele de infrastructură, în special în transporturi, având în vedere faptul că investiţiile în acest domeniu au cel mai mare grad de multiplicare în economie. Acordăm aceeaşi atenţie proiectelor de investiţii în sănătate şi educaţie pentru că, în egală măsură, ne preocupă creşterea calităţii vieţii cetăţenilor noştri”, a subliniat şeful Executivului.

De asemenea, prim-ministrul a menţionat proiectele guvernamentale pentru susţinerea directă a dezvoltării şi investiţiilor în sectorul materialelor de construcţii şi în industria alimentară, domenii importante pentru economia românească.

Premierul a punctat şi importanţa proiectului de lege asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pentru consolidarea veniturilor bugetare, potrivit Guvernului.  

„Pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi combaterea evaziunii fiscale, digitalizarea ANAF în ritm accelerat este prioritate naţională. Toate instituţiile statului cu atribuţii în domeniu – Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, ANAF - au ca prioritate stabilirea de măsuri speciale pentru combaterea evaziunii şi pentru creşterea colectării veniturilor bugetare. Totodată, prin proiectul de lege asupra căruia ne-am angajat răspunderea în faţa Parlamentului vom crea cadrul legal pentru ca ministerele să se reorganizeze prin desfiinţarea sau comasarea autorităţilor din subordine”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

„Şeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn, a apreciat imaginea de care se bucură economia României, care înregistrează creştere şi are un rol pregnant în regiune. De asemenea, şeful misiunii FMI a afirmat că pachetul fiscal anunţat de Guvern este un pas important în direcţia corectă, iar reforma ANAF este esenţială. În acest context, reprezentanţii delegaţiei au menţionat că FMI va continua să sprijine, prin acordarea consultanţei tehnice, reformarea şi digitalizarea ANAF”, a arătat Guvernul.

Totodată, şeful misiunii FMI în România a arătat că discuţiile cu Banca Naţională a României au relevat faptul că sistemul monetar este sănătos şi stabil, se mai arată în comunicat.

La întrevederea de la Palatul Victoria din delegaţia guvernamentală condusă de premierul Marcel Ciolacu au făcut parte vicepremierul Marian Neacşu, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea.