Fluturii, considerați un simbol al diversității și frumuseții naturii, devin tot mai monocromatici. O cercetare realizată în Brazilia arată că distrugerea pădurilor tropicale și înlocuirea lor cu plantații uniforme, precum cele de eucalipt, determină pierderea culorilor strălucitoare ale acestor insecte. Pe măsură ce mediul devine mai sărac și mai uniform, fluturii se adaptează: aripile lor devin mai cenușii, iar ecosistemele își pierd vitalitatea. Oamenii de știință avertizează că „decolorarea naturii” ar putea fi un nou semnal al degradării accelerate a planetei, potrivit The Guardian.

Culorile vii ale fluturilor, care odinioară le asigurau supraviețuirea în ecosisteme bogate, devin tot mai șterse. Noi cercetări arată că, pe măsură ce pădurile tropicale sunt distruse și înlocuite de peisaje degradate și monocrome, fluturii își pierd nuanțele strălucitoare – iar ei nu sunt singurii care „se estompează”.

„Culorile de pe aripile unui fluture nu sunt banale – ele au fost perfecționate de-a lungul a milioane de ani”, explică Roberto García-Roa, cercetător și fotograf implicat într-un proiect desfășurat în Brazilia, care documentează cum pierderea habitatelor „decolorează” lumea naturală.

În pădurile tropicale, diversitatea culorilor – de la roșu intens la verde profund sau alb translucid – le oferă fluturilor un mediu complex în care pot comunica, se pot camufla și reproduce. Însă, pe măsură ce oamenii înlocuiesc aceste păduri cu plantaje de eucalipt, ecosistemul devine uniform și lipsit de diversitate. În astfel de peisaje, speciile mai tern colorate supraviețuiesc mai ușor.

„În pădurea tropicală simți că ești viu, totul e sălbatic – nu știi niciodată ce vei descoperi”, spune García-Roa.

„Dar când ajungi într-o plantație de eucalipt, e frustrant – simți că lucrurile nu funcționează așa cum ar trebui într-un ecosistem natural. Animalele lipsesc, iar sunetele sunt altfel”, a adăugat el.

Aceste rezultate preliminare fac parte dintr-o cercetare mai amplă despre „decolorarea naturii”, care analizează modul în care pierderea biodiversității afectează culorile lumii naturale.

Fluturii sunt considerați ideali pentru acest tip de studiu, fiind printre cele mai colorate viețuitoare de pe planetă. Ei reacționează rapid la schimbările de mediu și sunt ușor de monitorizat.

Culoarea nu este doar o chestiune estetică – are funcții evolutive importante. Ecosistemele care odinioară susțineau o varietate de culori devin tot mai estompate și monotone, pe măsură ce sunt degradate, simplificate și poluate de activitatea umană. Recifurile de corali se albesc, oceanele devin mai verzi, iar chiar și curcubeiele ar putea deveni mai greu de observat în regiunile dens populate și poluate.

Un exemplu clasic de adaptare la mediu este cel al molia piperată din secolul al XIX-lea, care și-a închis culoarea în timpul Revoluției Industriale pentru a se camufla în peisajul acoperit de funingine. Dar, potrivit cercetătorilor, schimbările actuale sunt mai rapide și mai extinse, ca urmare a activităților umane.

„Până și planeta Pământ își pierde strălucirea atunci când este observată din spațiu. Este uimitor și îngrijorător cât de interconectate sunt aceste procese – fiecare impact generează alte consecințe în lanț”, spune Ricardo Spaniol, de la Universitatea Federală Rio Grande do Sul din Brazilia.

Echipa de cercetători a identificat până acum 21 de specii de fluturi în plantațiile de eucalipt și 31 în pădurile naturale din statul brazilian Espírito Santo.

„Un lucru este evident: în plantațiile de eucalipt, comunitățile de fluturi sunt dominate de specii de culoare maro”, a explicat Maider Iglesias-Carrasco, cercetătoarea principală de la Universitatea din Copenhaga. Ea a descris plantațiile ca având „un sentiment general de goliciune”.

Fenomenul a fost observat pentru prima dată în 2019, când Spaniol a petrecut mai multe săptămâni în pădurea amazoniană. Echipa sa a constatat că speciile de fluturi își modifică vizibil culorile în funcție de mediul în care trăiesc.

„Cele mai colorate specii sunt adesea primele care dispar după defrișări, probabil din cauza pierderii vegetației native și a expunerii crescute la prădători. Este un proces accelerat de decolorare a comunităților de fluturi din Amazon”, spune Spaniol.

Fluturii care rezistă în zonele defrișate au, de obicei, aripi și corpuri în tonuri de maro sau gri, în timp ce în pădurile intacte cercetătorii au descoperit o varietate spectaculoasă de culori.

Descoperirea a scos la iveală o nouă dimensiune a impactului pierderii habitatelor: pe măsură ce diversitatea culorilor scade, scade și complexitatea ecologică.

„A fost tulburător să descoperim că pădurile își pierd culorile”, mărturisește Spaniol.

„Am avut senzația că am descoperit o dimensiune ascunsă a modului în care speciile reacționează la schimbările de mediu – una invizibilă până acum, dar extrem de bogată”, a adăugat el.

Pentru cercetători, fluturii sunt un indicator al tendințelor mai ample din natură.

„O scădere a diversității culorilor lor poate reflecta o pierdere a complexității ecosistemelor în ansamblu, cu efecte în lanț asupra altor organisme și procese ecologice”, avertizează Spaniol.

De la Amazon până în California sau Spania, pădurile-monocultură se extind pe suprafețe uriașe. Se estimează că plantajele de eucalipt – cultivate pentru pastă de hârtie și lemn – ocupă deja peste 22 de milioane de hectare la nivel global.

Cercetătorii avertizează că, dacă nu se iau măsuri pentru protejarea habitatelor naturale, cele mai colorate și specializate specii de fluturi ar putea dispărea, rămânând doar câteva specii generaliste.

„Aceasta ar însemna nu doar pierderea frumuseții, ci și perturbarea interacțiunilor ecologice esențiale care depind de semnalele de culoare”, explică Spaniol.

Există însă și vești bune: studiile arată că zonele de pădure regenerată în Amazon, lăsate să se refacă timp de 30 de ani după folosirea lor ca pășune, au înregistrat o revenire semnificativă a diversității culorilor fluturilor.

„Încă avem șansa de a reda lumii culorile sale naturale”, conchide Spaniol.