Finlanda şi Turcia nu au discutat despre extrădarea anumitor indivizi sau grupuri de persoane în timpul negocierilor de la summitul NATO de la Madrid din această săptămână, a declarat vineri ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto. Declarația lui vine la o zi după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că Finlanda şi Suedia trebuie să-şi respecte promisiunile referitoare la extrădări făcute în timpul convorbirilor, în caz contrar protocolul lor de aderare la NATO nu va fi trimis pentru ratificare în parlamentul turc.

„Am convenit să avem un text semnat şi toate lucrurile cu care am fost de acord se află în text”, a spus Pekka Haavisto în cadrul unei conferinţe de presă de la Helsinki, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

„Nu am discutat la Madrid despre indivizi anume sau despre liste” cu Turcia, a mai precizat el.

După patru ore de discuţii de la Madrid de marţi, Turcia, Finlanda şi Suedia au semnat un memorandum comun privind măsuri de securitate în schimbul ridicării veto-ului Turciei privind aderarea lor la NATO.

Memorandumul semnat nu prevede nume de persoane care ar urma să fie extrădate, notează Reuters.

Finlanda şi Suedia au afirmat de atunci că vor continua să urmeze legislaţia locală şi internaţională în extrădările solicitate şi că acest proces va depinde de informaţiile pe care le primesc de la Turcia.

Drept consecinţă a invadării Ucrainei de către Moscova, Finlanda, vecinul Rusiei, s-a grăbit să ceară aderarea la NATO pentru a-şi spori securitatea, alături de Suedia, cele două ţări renunţând la decenii de nealiniere militară.

Turcia s-a opus însă iniţial aderării lor la NATO din cauza unui presupus sprijin pentru militanţi kurzi şi alte persoane pe care le consideră teroriste, precum şi a unui embargo privind vânzarea armelor şi a unor cereri de extrădare refuzate pentru kurzi care se află în cele două ţări.

Aderarea Suediei și Finlandei vine după mai multe săptămâni de discuții și negocieri cu Turcia, în condițiile în care Erdogan a încercat să obțină concesii din partea celor două state, dar și din partea Statelor Unite pentru a le permite intrarea în Alianță.

Cele două state nordice, tradițional neutre până acum, au făcut pasul istoric de a cere aderarea la NATO după invazia rușilor în Ucraina.