Finlanda, ţară membră a NATO, intenţionează să se retragă din convenţia de la Ottawa care interzice minele antipersonal, a declarat marţi prim-ministrul Petteri Orpo, transmite Reuters, informează Agerpres.

Petteri Orpo a mai afirmat că Finlanda îşi va spori cheltuielile pentru apărare la cel puţin 3% din produsul intern brut până în 2029, bugetul apărării urmând să crească până atunci cu circa 3 miliarde de euro.

Prin ieşirea sa din tratatul din 1997, Finlanda, care are cea mai lungă graniţă a NATO cu Rusia, poate începe din nou stocarea de mine terestre pentru a le avea la dispoziţie în cazul în care va fi necesar.

Polonia şi ţările baltice ex-sovietice Estonia, Letonia şi Lituania, de asemenea membre ale NATO şi UE, au afirmat la rândul lor luna trecută că se vor retrage din convenţie din cauza ameninţării militare din partea vecinei lor Rusia, aminteşte Reuters. Miniştrii apărării ai celor patru au argumentat pe 18 martie într-un comunicat comun că, "după ratificarea Convenţiei privind interzicerea minelor antipersonal (Convenţia de la Ottawa), situaţia în materie de securitate în regiune s-a deteriorat în mod fundamental".

Premierul finlandez a menţionat marţi că nu există nicio ameninţare militară imediată pentru ţara sa, dar că Rusia reprezintă o ameninţare pe termen lung pentru întreaga Europă.

"Retragerea de la Convenţia de la Ottawa ne va oferi posibilitatea de a ne pregăti pentru schimbările din mediul de securitate într-un mod mai versatil", a spus el.

Anunţul vine în momentul în care preşedintele american Donald Trump îşi intensifică demersurile în vederea încetării războiului din Ucraina, ceea ce a dus la creşterea îngrijorării în Polonia şi ţările baltice că Rusia ar putea să se înarmeze din nou şi să le ia în vizor.