Războiul din Ucraina a trezit din nou la viață alianța transatlantică, dar relația dintre SUA și aliații europeni este tot mai dezechilibrată, relatează Financial Times. Economia americană este acum mult mai bogată și dinamică decât cea a Uniunii Europene și a Marii Britanii – iar decalajul continuă să crească.

Dependența Europei față de energia, capitalul, protecția militară și tehnologiile din Statele Unite distrug încetul cu încetul orice speranță a Uniunii Europene de a-și câștiga „autonomia strategică”.

În 2008, economiile UE și SUA erau cam la același nivel. Dar, de la criza financiară globală și până în prezent, cele două economii au evoluat complet diferit.

„În 2008, economia UE era ceva mai mare decât a Americii: 16,2 trilioane de dolari, față de 14,7 trilioane. Până în 2022, economia Statelor Unite a crescut la 25 de trilioane, în timp ce economiile combinate ale Uniunii Europene și Marii Britanii au ajuns la 19,8 trilioane”, au explicat Jeremy Shapiro și Jana Puglierin, de la Consiliul European pentru Relații Externe.

Economia americană este acum cu o treime mai mare decât cele două economii europene combinate și cu peste 50% mai mare decât economia UE, fără cea a Marii Britanii.

Sectorul tehnologiei din Europa este dominat de firmele americane, precum Amazon, Microsoft și Apple. Primele șapte cele mai mari companii de tehnologie din lume sunt toate americane. În top 20 se află doar două companii europene: ASML și SAP.

În timp ce China și-a dezvoltat proprii săi giganți, campionii europeni sunt de cele mai multe ori cumpărați de companiile americane. Skype a fost cumpărat de Microsoft în 2011; DeepMind a fost cumpărat de Google în 2014. Dezvoltarea de tehnologii de inteligență artificială va fi și cel mai probabil dominată de firmele americane și chinezești.

Universitățile de top care hrănesc conducta cu „start-upuri” din domeniul tehnologiei în SUA lipsesc din UE. În clasamentele celor mai bune universități din lume, UE are o singură instituție pe primele 30 de locuri; Marea Britanie o duce mai bine mulțumită universităților de prestigiu precum Cambridge, Oxford, Imperial și altele.

În 1990, Europa făcea 44% din toți semiconductorii produși la nivel mondial. Acum, procentul a scăzut la 9%, în comparație cu 12% pentru SUA.

Atât UE, cât și SUA, se grăbesc să își intensifice producția de semiconductori, dar în timp ce SUA va construi 14 astfel de noi fabrici până în 2025, în regiunea Europei și a Orientului Mijlociu, vor apărea doar 10. În același timp, în China și Taiwan, se vor construi 43 de noi uzine care produc cipuri.

Cu toate că și SUA și UE încearcă să întoarcă situația în avantajul lor prin implementarea unor politici industriale ambițioase care le pun la dispoziție producătorilor de cipuri și mașini electrice fonduri publice și subvenții, statutul dolarului de monedă de rezervă a întregii lumi le dă americanilor abilitatea de a-și finanța proiectele fără să producă panică în piețe.

După cum a spus un industriaș european: „Ei pot pur și simplu să bage cardul de credit.” EU, de cealaltă parte, are un buget mult mai mic și abia a început să emită datorii comune.

Europa este acum „aproape complet dependentă de piețele de capital americane”, potrivit lui Paul Achleitner, președintele consiliului consultativ global al Deutsche Bank. „Dacă vrei să faci ceva semnificativ – fie că este o achiziție sau [o cotare la bursă a unei companii] – te întorci mereu la investitori americani.”

Spre deosebire de Europa, SUA are și avantajul de a avea acces la o bogăție de resurse de energie pe bani puțini. Revoluția exploatării șisturilor a făcut ca America să ajungă cel mai mare producător de petrol și gaze din lume.

În tot acest timp, prețurile la energie în Europa au crescut exponențial. Războiul din Ucraina și pierderea gazului rusesc ieftin a adus industria Europei în situația în care plătește de trei sau patru ori mai mult pentru energie decât competitorii americani. Mai multe fabrici europene s-au închis deja din această cauză.

Europa surclasează SUA în privința industriilor de „lifestyle”. Aproape două treimi din turiștii internaționali s-au îndreptat spre Europa. Piața bunurilor de lux este dominată de companiile europene. Fotbalul, cel mai popular sport din lume, este dominat de echipe europene – cu toate că multe dintre cele mai mari cluburi sunt acum deținute de investitori din Orientul Mijlociu, America sau Asia.

Dominația Europei în aceste industrii arată că viața pe bătrânul continent prezintă încă interes pentru mulți oameni. Dar, poate că tocmai asta este și problema: în lipsa unui sentiment mai pronunțat de amenințare, Europa s-ar putea să nu își mai găsească niciodată capacitatea de a-și opri declinul.