Japonia este în stare de șoc, după ce fostul premier, Shinzo Abe, a murit împușcat în timpul unui miting care se desfășura în orașul Nara. Când a fost adus la spital, nu mai avea semne vitale, iar o transfuzie de 100 de unități de sânge nu a schimbat nimic situația. Asasinul e un fost pușcaș marin. Marele semn de întrebare este cum a aflat acesta de prezența lui Shinzo Abe la evenimentul electoral, dat fiind că fostul oficial și-a confirmat participarea în ultimul moment. Anchetatorii au descoperit explozibili și alte arme la locuința suspectului.

 

Două focuri de armă au răsunat din mulțime. Fostul premier Shinzo Abe s-a prăbușit, în timp ce gărzile de corp încercau să-l protejeze cu propriile corpuri. Deși nu știau, era deja prea târziu. Fostul premier nu mai dădea niciun semn de viață. Sângera puternic în zona gâtului, a spus o sursă din partidul său. Atacul a avut loc la un miting electoral înaintea alegerilor pentru Senat de duminică.

Shinzo Abe tocmai începuse să le vorbească oamenilor adunați în stradă. În acest timp, un bărbat s-a apropiat din spatele lui. Prima împușcătură s-a auzit ca un zgomot făcut de o jucărie. A doua a fost mai vizibilă, s-au văzut scântei și fum, iar politicianul s-a prăbușit. Shinzo Abe a fost transportat de urgență cu elicopterul la spital. Pe toată durata drumului, paramedicii au încercat să-l resusctiteze. Ajuns la spital, fostul premier nu prezenta semne vitale, dar medicii nu au renunțat. Patru ore și jumătate au încercat să-l salveze înainte ca șeful UPU să facă tragicul anunț: „Pacientul a fost transporat la camera de gardă a Spitalului Universitar din Nara la ora 12:20 (05:20 ora României). Era în stop cardio-respirator. Am încercat să-l resuscităm, din nefericire a decedat la 17:03 (11:03 ora României)”, a spus dr. Hidetada Fukushima.

Medicii au încercat o transfuzie masivă, folosind peste 100 de unități de sânge.

„La sosire, pacientul prezenta două răni prin împușcare în zona gâtului, considerăm că ajunsese în insuficiență cardio-respiratorie din cauza rănilor din inimă și a distrugerii unor vase de sânge. Evident, am trecut la o transfuzie masivă, dar, din nefericire, rezultatul a fost negativ”, a explicat dr. Hidetada Fukushima.

Glonțul ucigaș nu a fost găsit în corpul fostului premier.

Asasinul este un localnic din orașul Nara. Are 41 de ani, a fost pușcaș marin și a folosit o armă artizanală.

După arestare, a declarat că avea o ranchiună mai veche la adresa lui Shinzo Abe și că atacul lui nu e legat de cariera politică a fostului premier.

Ce nu știu anchetatorii este cum a aflat de prezența lui Abe la miting, pentru că aceasta a fost confirmată în ultimul moment de filiala locală a Partidului Liberal Democrat.

Anchetatorii au descoperit ulterior explozibili și alte arme la locuința suspectului.

Dispariția bruscă și atât de violentă a lui Shinzo Abe lasă un gol imens în politica japoneză. Descendent al unei adevărate dinastii politice, Shinzo Abe era deopotrivă adulat și criticat. Chiar dacă el se retrăsese oficial din viața publică odată cu demisia din 2020, analiștii politici din arhipelag susțin că avea în continuare o influență uriașă în politica din Țara Soarelui Răsare.

Născut la 21 septembrie 1954, fiu al unui ministru de externe și nepot de premier, Shinzo Abe a urcat rapid în ierarhia politică din Japonia. Bunicul său matern, care a fost și el prim-ministru, a fost vizat la rândul său de o tentativă de asasinat  în 1960, dar a supraviețuit.

Ales lider al Partidului Liberal Democratic, Shinzo Abe a devenit șef al guvernului, prima dată, în 2006. Era cel mai tânăr premier al Japoniei postbelice și avea să devină și cel mai longeviv. Shinzo Abe a condus guvernul de la Tokyo aproape nouă ani, în două etape distincte - 12 luni în 2006-2007 și apoi două mandate din 2012.

Primul șoc a venit după un an, când Shinzo Abe și-a anunțat retragerea din motive de sănătate, dar și în mijlocul unor scandaluri de amploare.

În 2012, „prințul politicii din Tokyo” se întorcea triumfal și avea să rămână premier până în 2020. 

Politica sa îndrăzneață de redresare economică a intrat în dicționarele de specialitate: „abenomica” este o combinație de relaxare monetară, stimulente fiscale masive și reforme structurale. În timpul mandatului său, rata de creștere a PIB-ului Japoniei a prins viteză, iar datoria guvernamentală s-a stabilizat după decenii. Totodată, a existat o creștere notabilă a ratei de încadrare în câmpul muncii a femeilor și seniorilor și o oarecare deschidere la imigrație, în fața penuriei de forță de muncă. Cu toate acestea, al treilea pilon al formulei sale, al reformelor structurale, nu a fost eficient.  

Descris drept un naționalist conservator, cea mai mare ambiție a lui Shinzo Abe a fost revizuirea Constituției pacifiste a Japoniei, care a fost redactată de ocupanții americani în 1947 și niciodată modificată de atunci. Anumite legi adoptate sub conducerea sa au provocat controverse - în special cele privind întărirea protecției secretelor de stat și antiteroriste, iar extinderea misiunilor armatei japoneze au declanșat demonstrații ample, într-o țară cu un apetit scăzut pentru proteste. În cele din urmă, în vara lui 2020, când devenise nepopular pentru modul în care a gestionat pandemia, el a anunțat că suferea de o boală inflamatorie cronică intestinală, colită ulceroasă, și la scurt timp și-a dat demisia.

Asasinarea sa a produs o undă de șoc și printre liderii lumii. Premier extrem de activ la nivel internațional, Shinzo Abe a avut de-a face cu mai mulți președinți americani ca Barack Obama și Donald Trump, cu trei premieri britanici, cu liderul rus Vladimir Putin și cel chinez Xi Jinping.

În ianuarie 2018, Shinzo Abe a ajuns și în România, doar că a nimerit în plin haos politic și protocolar. Niciun membru al guvernului nu l-a întâmpinat la scara avionului și cum nu mai exista un premier cu care să discute de la egal la egal, pentru că Mihai Tudose tocmai demisionase, Shinzo Abe a trimis la Palatul Victoria doar o delegație ministerială. El și soția au preferat să viziteze Muzeul Satului.

„Aici este un olar... Simbol al Horezului este cocoșul...”, i s-a explicat premierului nipon, care, surprins plăcut, a zâmbit și a urmărit mișcările olarului. 

„Este adevărat că mi-au înghețat puțin mâinile...”, a comentat meșterul popular, care lucra afară.

„Când ne aprobă domnul ministru bugetul, vă dăm bani de aspirină”, i-a spus pe ton de glumă una dintre gazdele din România care îl însoțeau pe premierul nipon în vizita de la Muzeul Satului.

Singura întâlnire oficială a lui Shinzo Abe a fost până la urmă cu președintele Klaus Iohannis. „Mă bucur să vizitez România în acest an al Centenarului Marii Uniri”, a spus politcos Shinzo Abe la declarațiile de presă comune. Era primul șef de guvern din Japonia care venea în vizită oficială în România.

Vizita lui Abe în România, programată, dar care a coincis cu lupta internă din PSD pentru putere dintre Liviu Dragnea și premierul Mihai Tudose,  este o pată care nu va fi niciodată ștearsă de pe imaginea țării noastre. A fost un dezastru diplomatic  de la cap la coadă, în condițiile în care la aeroport a fost primit de un oficial de rang secund, un secretar de stat din Ministerul de Externe. Este un epsiod cu adevărat rușinos pentru România, pentru care nimeni nu și-a cerut măcar scuze, chiar dacă japonezii, cu politețea lor binecunoscută, au încercat să minimizeze impactul de imagine.