• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2024-02-25 09:22:19
  • Sursa:
Femeia care si-a rupt pasaportul si a ales inchisoarea din Belarus in locul exilului este data disparuta. Cine este Maria Kolesnikova Imagine

A trecut mai bine de un an de când rudele și prietenii nu au mai auzit nimic despre Maria Kolesnikova. Activista din Belarus este una dintre cei 1.416 deținuți politici aflați în spatele gratiilor în această țară.

„Ultima scrisoare de la Maria a fost primită pe 14 februarie 2023. De atunci, adică de exact un an, nu am primit nicio informație despre ea”, a spus sora ei, săptămâna trecută, potrivit The Guardian.

Maria Kolesnikova a fost arestată în septembrie 2020 și de un an nu se mai știe nimic de ea FOTO: Profimedia Images Deschide galeria foto

Kolesnikova, o activistă pro-democrație și fostă flautistă, care a fost apropiată de candidatul opoziției la președinție Viktar Babaryka, a fost arestată în septembrie 2020, după ce s-a alăturat unui triumvirat feminin care conducea opoziția față de liderul belarus, Alexander Lukașenko. Ea a fost condamnată la 11 ani de închisoare pentru „extremism” și alte acuzații. În februarie 2022, avocații ei au pierdut contactul cu ea, iar ea a încetat să mai scrie scrisori, fiind doar unul dintre activiștii politici de seamă care au dispărut în închisorile din Belarus.

Moartea în închisoare a liderului opoziției ruse, Aleksei Navalnîi de săptămâna trecută va spori frica familiilor deținuților politici nu numai în Rusia lui Vladimir Putin, ci și în Belarus, care este cel mai vocal aliat al Moscovei dintre statele ex-sovietice.

Într-un interviu de anul trecut, sora Mariei Kolesnikova, Tatsiana Khomich, a spus că ea crede că Maria a fost plasată în izolare, într-o colonie penală, unde îi este interzis să comunice și nu are acces la nicio formă de comunicare cu exteriorul.

„Acestea sunt condițiile în care sunt ținuți cei mai cunoscuți prizonieri politici din Belarus”, a spus ea, referindu-se la contracandidații lui Lukașenko la alegerile prezidențiale din 2020, cum ar fi Syarhey Tsikhanouski și Barbaryka, dar și la oameni cunoscuți care i-au susținut pe aceștia și militanți vocali pentru drepturile omului.

„Bineînțeles, este foarte dificil să fii în această situație și este trist să-i vezi pe alții care au rude în spatele gratiilor”, a spus Khomich, care este co-fondatoare a organizației FreeBelarusPrisoners. „Atmosfera din Belarus este extrem de încărcată. Dar oamenii încearcă să se susțină unii pe alții pentru că nu avem altă opțiune. Nu avem de ales.”

Kolesnikova era stabilită în Stuttgart, unde avea o carieră muzicală, însă a ajutat la înființarea de organizații culturale în Belarus, inclusiv una de artă pentru tineret - OK16, care a fost închisă de guvern în 2021. „Chiar dacă a trăit 12 ani în Germania, ea a menținut o legătură foarte puternică cu Belarus... A vrut să aducă lucrurile pe care le-a văzut în Germania în Belarus”, a spus sora ei.

Maria Kolesnikova a intrat în politică datorită legăturii pe care o avea cu Babaryka, bancher și o persoană publică care a încercat să fie contracandidatul lui Lukașenko la alegerile prezidențiale din 2020, dar a fost arestat și condamnat la 14 ani de închisoare pentru luare de mită și evaziune fiscală, acuzații despre care se spune că sunt motivate politic. La acea vreme, Kolesnikova era managerul lui de campanie, iar ea a fost ulterior reținută după protestele publice izbucnite din cauza fraudării alegerilor.

Când autoritățile din Belarus au încercat să o expulzeze din țară, ea a refuzat să plece în exil și și-a rupt pașaportul, alegând astfel să meargă în închisoare.

„Nu am încercat niciodată să o convingem să renunțe”, a spus sora Mariei. Când Babaryka și fiul său Eduard au fost arestați în timpul campaniei, ea a ales să rămână în țară și să devină unul dintre liderii opoziției pro-democrație. „A spus: „Prietenii și colegii mei sunt după gratii. Nu-i pot abandona””, a mai povestit Khomich.

Viktoriia Vitrenko, solistă și dirijoare care a co-fondat Inițiativa InterAkt, a cunoscut-o pe Kolesnikova la un recital susținut la Stuttgart, oraș în care ambele femei locuiau în 2017. În ciuda legăturilor strânse pe care Kolesnikova le avea aici, ea „nu a pierdut niciodată contactul cu Belarus”, a spus Vitrenko. În martie 2020, Vitrenko a observat o schimbare pe măsură ce Kolesnikova era tot mai implicată în politică și a devenit mult mai atentă la ceea ce vorbea telefon, iar în final i-a spus că nu este în siguranță să vorbească despre viața ei.

Maria era conștientă cu privire la riscurile la care se expunea alăturându-se opoziției din Belarus, a spus prietena ei și înțelegea pericolele pe care le implica munca ei.

„Îmi amintesc că am întrebat-o: „Ești 100% sigură de ceea ce faci?””, a spus Viktoriia. „Este o diferență uriașă între a fi în Germania și a fi în Belarus. Și ea a spus că este 100% sigură și că știa care ar putea fi rezultatul.”

În închisoare, Kolesnikova a avut probleme de sănătate din cauza unui tratament greșit și a fost internată în spital în noiembrie 2022, unde a fost operată de ulcer perforat.

În ultima ei scrisoare, ea le-a transmis membrilor familiei ei să aibă grijă de ei. Întotdeauna își încheia scrisorile astfel: „Totul va fi OK”.

Sora ei este îngrijorată și spune că situația cu Maria și cu Belarusul, în general, nu se va schimba fără sprijinul țărilor europene.

Panica provocată de Covid-19 în Coreea de Nord a dus și la o schimbare de strategie a regimului de la Phenian în ce privește comunicarea cu publicului – în locul vocilor teatrale și agresive care apar deobicei la televiziunea publică nord-coreeană, a fost adus un oficial cu ton blând, care raportează numărul cazurilor noi de „febră” în fiecare zi la 9:30 și explică măsurile luate de regim pentru a opri primul focar confirmat de coronavirus din această țară extrem de izolată.

Economie 2022-05-20 09:27:51

Fostul președinte al SUA Donald Trump a spus că ar fi avut un loc mai bun decât actualul președinte Joe Biden la înmormântarea reginei Elisabeta a II-a.

Economie 2022-09-20 16:40:32

Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a luat miercuri apărarea vedetei de cinema Gerard Depardieu, denunţând o „vânătoare de oameni”. Actorul este acuzat de viol și agresiune sexuală, iar un reportaj difuzat recent îl arată folosind cuvinte misogine şi jignitoare la adresa unor femei.

Economie 2023-12-21 09:40:45

O dronă Shahed a rușilor, pe care ucrainenii au reușit s-o doboare aproape intactă, prin mijloace electronice, poartă elemente identice cu fragmentele dronei prăbușite zilele trecute în Insula Mare a Brăilei și recuperate de armată. Ministerul Apărării nu a comunicat încă tipul aparatului căzut pe teritoriul României, ci doar a spus că fragmentele „par a proveni de la un dispozitiv aerian (dronă)".

Economie 2024-04-01 00:46:00

Femeia care a provocat accidentul grav din Iași de la mijlocul lunii iunie, când patru oameni au murit, conducea cu o viteză de 148 km/oră arată raportul de expertiză. Mai mult, potrivit documentului, șoferița avea o alcoolemie de 1,13 la mie.

Economie 2022-07-12 13:56:24

Războiul dintre Israel şi Hamas ar putea avea un impact semnificativ asupra creşterii economice şi a inflaţiei din Zona Euro, dacă presiunile asupra preţului energiei nu vor fi ţinute sub control, potrivit băncii americane Goldman Sachs, transmite CNBC.

Economie 2023-11-04 09:48:46

Noul ministru de interne al Germaniei, Alexander Dobrindt, din partea Uniunii Creştin-Sociale (CSU) din Bavaria, intenţionează să dispună respingeri sporite ale migranţilor şi controale mai frecvente la frontierele externe ale Germaniei, încă de miercuri, a doua zi după preluarea mandatului în cadrul noului guvern de coaliţie, relatează dpa, preluată de Agerpres.Nu va exista nicio închidere a frontierelor, a declarat politicianul conservator pentru ediţia de duminică a cotidianului de mare tiraj Bild."Numărul migraţiei ilegale trebuie să scadă. Pentru a realiza atât umanitatea, cât şi ordinea, sunt necesare control, claritate şi coerenţă. Pregătim decizii naţionale şi europene în acest sens", a mai afirmat Dobrindt.Observatorii se aşteaptă ca, cel puţin temporar, mai mulţi poliţişti federali să fie trimişi la frontieră. Cu toate acestea, ce altceva s-ar putea schimba rămâne neclar.Sindicatul Poliţiei Germane (GdP) a reacţionat cu scepticism la anunţul lui Dobrindt. Şi GdP este în favoarea măsurilor de reducere a migraţiei ilegale, a declarat Andreas Rosskopf, preşedintele GdP pentru Poliţia Federală şi Vamă. Cu toate acestea, o creştere semnificativă a numărului de poliţişti la frontieră nu poate fi susţinută permanent cu nivelurile actuale de personal, a adăugat el.Reprezentantul sindicatului şi-a exprimat, de asemenea, îndoielile cu privire la anunţurile politicienilor conservatori de a respinge solicitanţii de azil la frontierele terestre ale Germaniei fără acordul ţărilor vecine, precum Polonia sau Austria. "Începând de miercuri nu trebuie să existe un joc de ping-pong cu ţările vecine", a avertizat Rosskopf."Dacă trebuie să întoarcem solicitanţii de azil, acest lucru trebuie să fie sigur din punct de vedere juridic - şi până acum, nu am găsit răspunsul la această întrebare", a declarat Rosskopf.Marţi, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, va fi ales cancelar în camera inferioară a Parlamentului, Bundestag.Noul guvern este alcătuit din blocul CDU-CSU şi social-democraţi (SPD).Iniţial, în coaliţia demisionară de centru-stânga nu a existat aproape niciun susţinător al controalelor fixe la frontieră, deoarece acestea nu sunt permise în Spaţiul Schengen fără vize din care Germania face parte.Cu toate acestea, ministrul de interne de atunci, Nancy Faeser, din SPD, nu numai că a prelungit în mod repetat controalele la frontiera terestră cu Austria, care au început în 2015, dar a ordonat astfel de controale temporare la mijlocul lunii octombrie 2023 şi pentru frontierele cu Polonia, Republica Cehă şi Elveţia şi a notificat Comisia Europeană cu privire la această măsură.În septembrie anul trecut, ea a decis ca astfel de controale să fie efectuate şi la celelalte secţiuni de frontieră.Anul trecut, 229.751 de persoane au solicitat pentru prima dată azil în Germania. Aceasta a reprezentat cu aproximativ 100.000 mai puţine cereri iniţiale de azil decât în anul precedent.Principalele ţări de origine includ în prezent Siria, Afganistan şi Turcia. Potrivit şefului Biroului federal pentru migraţie şi refugiaţi (BAMF), Hans-Eckhard Sommer, un motiv important pentru această scădere este faptul că Serbia a închis efectiv ruta refugiaţilor către Ungaria în noiembrie 2023. Este incert dacă acest lucru va rămâne valabil permanent, a declarat Sommer într-un discurs susţinut la sfârşitul lunii martie.În acordul de coaliţie, CDU/CSU şi SPD au convenit: "Vom efectua respingeri la frontierele comune în coordonare cu vecinii noştri europeni, chiar şi în cazul cererilor de azil".Cu toate acestea, între blocul conservator CDU/CSU şi SPD de centru-stânga rămâne nerezolvat dacă "în coordonare" înseamnă obţinerea acordului vecinilor sau doar consultarea lor.

Economie 2025-05-12 17:05:59

Mai bine de jumătate din viața lui Ismail Haniyeh a fost legată de Hamas, iar în ultimii 20 de ani a făcut parte din conducerea grupării, devenind liderul ei absolut. Statele Unite l-au desemnat „terorist global”.

Economie 2024-07-31 07:43:42