A fugit de războiul din Siria în România, dar după 9 ani aici a fost nevoită să depună plângere la poliție din cauza amenințărilor pe care le-a primit. Fawzia Rehejeh, fondatoarea Centrului Cultural Arab din Sibiu, ne-a vorbit în campania "Împreună fără ură" despre frica pe care o simți atunci când ești amenințat. Și totuși, spune că pentru ea România e acasă - nu doar gândește și vorbește, dar și visează în limba română.

"Mă numesc Fawzia Rehejeh. Am venit din Siria în 2016. Am întâlnit o societate foarte primitoare și am întâlnit în același timp ura online. La început m-a afectat foarte tare și eu voiam să demonstrez că pot să mă integrez, că pot să învăț limba română, pot să lucrez, pot să fac foarte multe lucruri pozitive pentru societate, aici, în România. «Împreună fără ură» înseamnă pentru mine societate inclusivă. Și societatea inclusivă nu se numește inclusivă fără toleranță, deschidere și empatie către ce diferit de noi".

- Ai făcut plângere penală pentru o serie de amenințări pe care le-ai primit în mediul online. Ce te-a făcut să nu te uiți la aceste mesaje doar ca la niște vorbe și să mergi mai departe către autorități?

Centrul Cultural Arab din Sibiu este o organizație care promovează dialogul multicultural între comunitatea română și comunitatea arabă din România. Noi, de un an jumate, primim tot felul de mesaje foarte, foarte grave, agresive la adresa comunității arabe din România. Și tot am tolerat. Dar primeam amenințări pe pagina noastră oficială, primeam pe email, primeam pe messenger, pe toate canalele...

La un moment dat, am fost la un eveniment cu fetița mea de 10 luni. Și înainte să plec din casă am primit un mesaj care vorbea foarte urât la adresa arabilor. Și m-am gândit... dacă omul ăla vine și ne face ceva mie și fetiței mele? Și am luat decizia că nu mai pot să ignor pentru că deja e ceva sistematic: mesaje de ura, mesaje rasiste, periculoase... Și am zis că trebuie neapărat să pregătesc un dosar și să-l depun la Parchet, în Sibiu. Și chiar așa s-a întâmplat, în aceeași săptămână.

- Pur și simplu ai simțit că nu mai ești în siguranță?

Da, exact ăsta era sentimentul meu. Am simțit că, dacă se întâmplă ceva, nu e nimeni să mă apere. Îmi veneau în cap toate mesaje: să pleci din țară, sunteți urâți, sunteți criminali... nici n-are rost să le menționez pentru că erau foarte, foarte agresive. Simți frică, excludere, durere... E foarte dureros sentimentul.

- Recent, un livrator de mâncare din Bangladesh a fost agresat pe stradă în București. Ce ai simțit când ai văzut știrea?

Am fost foarte supărată. Pentru mine, muncitorii asiatici sau din Africa sunt o categorie ce aduce bogăție în România. Prin cultură, prin acțiunile lor, prin munca lor, până la urmă avem nevoie de forță de muncă în România, vrem sau nu vrem. Și, mai ales, un lucru foarte trist, românii au experiență cu migrația, o experiență foarte mare și m-am așteptat să fie mai multă empatie, nu ură, mai ales că mulți au lucrat afară, în Italia, în Spania. Un lucru foarte important la care mereu mă gândesc și le spun și celor din jurul meu: tot timpul să te pui înpielea altora. Tot timpul, tot timpul, pentru că niciodată n-ai de unde să știi ce ne așteaptă, unde ajungem.

- Ești de 9 ani în România și spui că ai ajuns să gândești în românește și când ești singură.

Eu visez în limba română! De mult nu am mai visat limba arabă. Aici am sentimentul de acasă. Am fost în vizită în Siria în 2020, când a fost cutremur și am mers în orașul meu natal, dar abia am așteptat să mă întorc în România și asta mi-a dat un sentiment extraordinar de frumos. Eu am simțit că mă întorc la orașul meu, la casa mea, în România... dar a durat până am avut sentimentul asta... și oamenii, fețele lor, locurile, toate... sunt așa atașată de ele. Românii sunt un popor foarte primitor.

_________________________________

Într-un climat social tot mai tensionat, zdruncinat de dezinformare, discriminare și intoleranță, ura găsește un teren fertil pentru a se aprinde și a se răspândi cu ușurință. O societate dominată de prejudecăți este o societate care se dinamitează din interior, iar nevoia de a combate discursul instigator la ură nu mai este o opțiune, ci devine o necesitate. În acest context, Digi24 își propune să atragă atenția asupra consecințelor nocive ale valului de înverșunare propagat în spațiul public și în interacțiunile umane.

Proiectul „Împreună, fără ură” aduce în prim-plan povești autentice, confesiuni și reflecții puternice despre felul în care ura lovește în oameni și despre ce putem face ca să o oprim. Inițiativa reunește, într-un dialog deschis, voci relevante din diferite domenii care au acceptat invitația jurnalistei Ioana Ciurlea de a discuta despre această realitate dureroasă și despre puterea eliberatoare a iubirii.

Printre cei care s-au alăturat demersului civic se regăsesc actorii Victor Rebengiuc, Alex Bogdan și Ada Galeș, artiștii Erika Isac și Emil Rengle, „Regele” Dorin Cioabă, creatoarea de conținut culinar Jamila, psihoterapeutul Gaspar Gyorgy, dar și lideri de opinie din online precum Silviu Faiăr și Mircea Bravo.

Campania „Împreună, fără ură” vizează și declanșarea cât mai urgentă a procesului de actualizare a legislației în vigoare care face dificilă, în prezent, sancționarea celor care promovează ura sau săvârșesc fapte motivate de acest tip de comportament.