O cultură rezistentă, plină de fibre și minerale, fasolea este o sursă vitală de proteine pentru milioane de africani și o sursă cheie de venit pentru fermieri. Dar schimbările climatice reprezintă o amenințare serioasă pentru acest produs de bază, transmite CNN.

Potrivit unui studiu din 2016, până la 60% din zonele care cultivă fasole în Africa subsahariană ar putea să nu mai fie potrivite pentru această plantă până la sfârșitul acestui secol.

Într-un efort de a asigura viitorul și de a maximiza potențialul acestei culturi esențiale, Alianța Pan-Africană de Cercetare a Fasolei (PABRA) a facilitat cercetarea, dezvoltarea și distribuția a peste 650 de noi soiuri de fasole în Africa.

În septembrie, PABRA a primit premiul pentru alimente africane, în valoare de 100.000 USD, pentru munca de îmbunătățire a securității alimentare și a veniturilor fermierilor.

De la boabele de zahăr din Zambia, la fasolea din Nigeria, 32 de țări din Africa au primit leguminoase îmbunătățite și variate pe piețele lor, potrivit PABRA. Se spune că nu numai că aceste tipuri noi de fasole sunt mai hrănitoare, dar sunt și mai rezistente, mai eficiente și mai profitabile pentru fermieri.

În Etiopia, fasolea cu timpi de recoltare reduși are productivitatea mai mult decât dublată, spune Jean Claude Rubyogo, directorul PABRA, alianță care a fost fondată în 1996.

„Înseamnă că poți obține mâncare înainte ca alte culturi să fie recoltate, poți vinde această fasole pentru a aduce bani atunci când nu ai alte culturi”, explică Rubyogo.

Tipurile de fasole dezvoltate de PABRA folosesc, de asemenea, mai puțină apă și sunt mai rezistente la modelele meteorologice din ce în ce mai neregulate. Rezistă mai bine perioadelor uscate și umede prelungite și înseamnă venituri mai mari pentru cei 37 de milioane de fermieri care le cultivă pe tot continentul.

Cercetarea grupului se desfășoară în principal în Cali, Columbia, și apoi este împărtășită cu programe naționale din Africa, cu anumite tipuri de fasole selectate și dezvoltate în funcție de cererea consumatorilor.

„Aceste tipuri de fasole au 22-23% proteine, deci reprezintă o sursă foarte bună de proteine pentru cei care nu își permit altceva. Ele furnizează fibre, carbohidrați și foarte puține lipide (compuși de grăsimi),” spune Rubyogo. „De asemenea, sunt bogate în fier și zinc, iar deficiența mineralelor afectează peste două miliarde de oameni din întreaga lume, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.”

PABRA spune că peste cinci milioane de gospodării din 10 țări au înregistrat o creștere cu 30% a venitului lor de pe urma fasolei și că fermierii care cultivă, mănâncă și vând boabele de fasole au cu 6% mai multe șanse de a fi în siguranță alimentară și cu 6% mai puțin probabil să ajungă în sărăcie.

Furnizarea unui set de semințe de fasole rezistente și diverse este crucială pentru dezvoltarea agriculturii și viitorul Africii, potrivit Chike Mba, director adjunct pentru producția și protecția plantelor la Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură.

El spune că o cincime din Africa sub-sahariană este subnutrită și are nesiguranță alimentară și că, pentru a aborda acest lucru, fermierii trebuie să planteze o gamă mai largă de culturi, inclusiv fasole.

„Cu cât este mai mare diversitatea culturilor pe care le aveți într-o fermă, cu atât este mai mare rezistența acelui sistem de cultură… crește capacitatea de a rezista la șocuri”, spune Mba.

El observă că pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina au afectat și Africa, unde a ajuns mai puțin orez din Asia în 2020 și sunt scăderi ale importurilor de cereale din Europa de Est.

„Dacă ar fi continuat pandemia, am fi avut foamete pe o scară masivă. Este nevoie ca țările africane să se diversifice, să-și îmbunătățească propria capacitate de a produce alimente”, spune el.

„Politica guvernamentală trebuie să susțină cercetarea și parteneriatele în regiune și la nivel global”, adaugă Mba. „Trebuie să sprijine fermierii să acceseze tehnologii și finanțare.”

PABRA spune că guvernele sunt puternic implicate în activitatea sa. Rubyogo explică și că, în timp ce organizația sa facilitează conexiunile între dezvoltatori și consumatori, programele naționale în sine sunt conduse de instituții de cercetare înființate de guverne.

Motivația este acolo pentru statele să introducă fasole îmbunătățită pe piețele lor, adaugă Rubyogo. „Trebuie să îmbunătățească nutriția... trebuie să împuternicească femeile din punct de vedere economic, trebuie să-și dezvolte economia.”

Privind în perspectivă, PABRA cercetează cum să reducă timpul de gătire al fasolei cu până la 30%. „Fierberea fasolei poate dura între două și trei ore. Acest lucru necesită timp și energie”, spune Rubyogo. El estimează că, dacă cercetarea va avea succes, ar putea economisi consumatorilor 1,5 miliarde de dolari pe an.

Dar Rubyogo observă că adaptarea tiparelor meteorologice din ce în ce mai extreme este crucială. „Schimbările climatice rămân o problemă cheie, așa că trebuie să investim în cercetare profundă,” spune el. „Vedem cu adevărat o schimbare atunci când aceste produse sunt în mâinile celor vulnerabili.”