România are nevoie de o nouă reformă fiscală pentru a evita ratingul junk, avertizează Erste, una dintre cele mai mari bănci din Europa. Ratingul „junk” înseamnă că țara respectivă nu mai este recomandată investitorilor. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a reiterat, miercuri, la Digi 24, că schimbarea regimului fiscal este inevitabilă, deoarece reducerea cheltuielilor bugetare nu este suficientă pentru a diminua deficitul, existând posibilitatea reală ca acesta să ajungă la 8% din PIB anul acesta, „distanță foarte mare față de ceea ce era programat ca diminuare a deficitului bugetar în 2025”.
Politica paralizată pune în pericol ratingul de țară, precizează instituția financiară, care susține în analiza sa că România are nevoie de noi măsuri pentru a reduce imediat cheltuielile și, implicit, deficitul bugetar să ajungă la 7% din PIB, o țintă despre care specialiștii spun că ar fi ambițioasă, având în vedere deficitul mare pe primele două luni. În acest moment, 90% din cheltuielile publice se duc pe pensii și salarii. În opinia băncii, scrie Profit.ro, acest al doilea pachet fiscal a fost amânat tocmai din cauza alegerilor repetate.
Țara noastră a avut anul trecut un deficit de 8,7% din PIB, cel mai mare din regiune. În analiza sa, banca precizează că România, Slovacia și Polonia trebuie să reducă urgent deficitele. Prognozele sunt unele sumbre iar România ar urma să ajungă la cea mai ridicată datorie publică peste 10 ani, de peste 100% din PIB, dacă nu sunt luate măsuri de reducere a cheltuielilor.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat că „cel mai mult contează ce au spus agențiile de rating, care ne-au pus într-o perspectivă negativă, având în vedere deficitele, deci și cel al bugetului public și cel extern, deficitul de concurent”.
„Acel deficit cash are semnificații. Potrivit unor măsurători care sunt mai adecvate, deficitul anul trecut a depășit 9% din PIB, a fost puțin peste cel din anul pandemiei. Este un nivel foarte, foarte înalt și care va obliga la o regândire a traiectoriei de ținere sub control, de diminuare a dinamicii cheltuielilor nete pe traiectoria care e de avut în vedere, de 7 ani, care și așa este foarte lungă și într-o lume cu incertitudini, riscuri, îi face pe mulți să aibă îndoieli”, spune acesta.
Deficitele anuale în creștere ale României au un impact asupra modului în care este percepută economia, iar per total vulnerabilitățile „foarte, foarte mari o vor izbi”.
„Nu această bancă de verdictul, ci o realitate care a fost consemnată în diverse analize, inclusiv ale Consiliului fiscal, analize efectuate de experți ai Comisiei Europene, experți ai Fondului Monetar, ai Băncii Mondiale, analiști serioși din România și care spuneau foarte clar că având în vedere deficitul de anul trecut, modul în care este percepută economia noastră, care în pofida creșterii economice și a unei co-convergențe remarcabile în ultimele două decenii cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, are vulnerabilități foarte, foarte mari, care vor avea un efect de bumerang, vor izbi economia noastră din cauza mediului internațional tot mai nefavorabil și din cauza acestei slăbiciuni pe care cei care au guvernat, fie că au fost miopi, fie că au tratat cu ușurință această suire a deficitelor bugetare, au subestimat această vulnerabilitate internă”, explică Dăianu.
Daniel Dăianu reiterează necesitatea unui control asupra cheltuielilor statului.
„Trebuie controlate cheltuielile, dar nu este suficient, pentru că roșul cheltuielilor din buget este format din ceea ce noi numim cheltuieli rigide: salarii, pensii, chiar cheltuielile cu bunuri și servicii, care întotdeauna au fost strangulate în construcția bugetelor, dar după care s-a văzut că trebuiau să fie efectuate într-un volum mai mare. Se poate umbla la unele cheltuieli de capital, dar bugetul are un deficit atât de mare, încât nu este suficient să mizezi numai pe restrângerea cheltuielilor”, avertizează oficialul.
Reforma statului, mulți o folosesc de dimineață până seara, dar când intri în cheltuieli poți să elimini jumătate din ministere, poți să reduci posturile de conducere, cu posturile executive. Nu rezolvă problema deficitului bugetar, decât într-o foarte mică măsură.
Avem venituri fiscale foarte joase, nevoile sunt foarte mari. Se pune și problema creșterii cheltuielilor de apărare. Deci din ce resurse?”, susține Dăianu.
El afirmă din nou că schimbarea regimului fiscal este astfel inevitabilă.
„Nu știu dacă neapărat în acest an, dacă nu se va umbla la regimul fiscal, în acest an nu vom fi aproape de 7% din PIB. Vom fi aproape de 8% din PIB, distanță foarte mare față de ceea ce era programat ca diminuare a deficitului bugetar în 2025”, mai spune președintele Consiliului Fiscal.