Discriminarea de gen în România se aplică și în cazul șpăgii, după cum reiese dintr-o motivare legată de cazul cunoscut în spațiul public drept „Fabrica de permise de la Suceava”. Polițiștii examinatori le cereau mai mulți bani candidaților femei întrucât ar avea „un nivel mai slab de pregătire” decât candidații bărbați. Digi24.ro a stat de vorbă cu doi experți care au demontat mitul conform căruia femeile ar conduce mai prost decât bărbații.
Este vorba de o motivare dată recent într-un proces legat de „Fabrica de permise de la Suceava”, caz anchetat în ultimii ani de Direcția Națională Anticorupție (DNA). În vară, procurorii au trimis în judecată al optulea dosar din acest caz.
După cum arată numele, DNA a anchetat și trimis în judecată polițiști de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCÎV) Suceava și reprezentanți ai unor școli de șoferi. Pe scurt, dosarele au vizat șpaga primită de aceștia de la zeci de persoane pentru a promova proba practică și a obține carnetul de șofer.
„Din păcate, trăim într-o țară în care avem foarte mult sânge pe șosea, cele mai multe din Europa și, din păcate, cei care trec prin examenul corect sunt insuficient pregătiți pentru a conduce sau conduc nesigur pentru că sistemul de pregătire și examinare nu este suficient, din punctul meu de vedere (...) Cei care le dau drumul cu șpagă sunt de condamnat și mai mult, mai ales într-o țară în care cu educația rutieră și siguranța rutieră suntem la pământ”, a comentat Titi Aur, multiplu campion național de raliuri și expert în conducere defensivă, la Digi24.ro.
Sumele oferite șpagă polițiștilor începeau de la 150-200 de euro și, în funcție de nivelul de pregătire al celui care își dorea să obțină carnetul, puteau ajunge și la 600 de euro.
„Persoanelor de sex feminin li se percepea o sumă de bani mai mare decât cele percepute persoanelor de sex masculin, considerentul avut în vedere fiind nivelul slab de pregătire perceput de către examinatori”, se arată într-o motivare a Tribunalului Suceava, dată pe 20 septembrie într-un dosar în care un bărbat a fost condamnat pentru cumpărare de influență, dosar disjuns din cazul „Fabrica de permise”.
Persoanele în vârstă și romii erau la rândul lor discriminați când venea vorba de șpaga cerută pentru a obține permisul de conducere, potrivit sursei citate.
Pornind de la discriminarea de gen aplicată până și în cazul șpăgii pentru a obține permisul de conducere, am încercat să aflăm dacă acest mit se bazează pe informații adevărate.
„Dimpotrivă, aș zice: nu doar că femeile ar conduce la fel de bine ca bărbații. Există și o explicație evoluționistă care determină tipul acesta de comportament prudent în trafic, dar studiile au arătat că acestea conduc și mai bine dacă nu sunt stereotipizate, în special de la vârste mici, din preadolescență. Fenomenul cultural discriminatoriu este resimțit de fete cu mult înainte de a da examenul pentru obținerea permisului auto”, a explicat Raluca Moșescu-Bumbac, cercetătoare în științe sociale și co-fondatoare la Platforma ISCOADA, pentru Digi24.ro.
De aceeași părere este și campionul național la raliuri și expertul în conducere defensivă Titi Aur.
„Din experiența noastră - avem peste 100.000 de cursanți în ultimii ani - concluzia este așa: Femeile și bărbații sunt egali ca și capacitate de a coordona și a stăpâni mașina, unii mai buni, unii mai puțin buni, dar este egalitate între genul masculin și genul feminin”, a precizat Titi Aur, pentru Digi24.ro.
Din ultimele date puse la dispoziție de Poliția Română, Buletinul Siguranței Rutiere care a analizat anul 2022, reiese că bărbații au provocat mai multe accidente grave decât femeile.
Dacă șoferii bărbați au generat aproape 5.000 de accidente în decurs de un an, femeile au generat aproape 500. În același timp, trebuie menționat că numărul bărbaților care au permis de conducere e de aproximativ două ori mai mare decât numărul femeilor cu permise.
„Dacă prin sintagma a conduce bine înțelegem siguranță în trafic și risc minim de accidente, atunci femeile ar fi cei mai competenți șoferi deoarece sunt (în medie) mai non-conflictuale decât bărbații, mai puțin competitive în situații care presupun apetență pentru risc și periculozitate, atente, empatice și anticipează mai bine consecințele negative pe care le-ar putea avea propriile acțiuni asupra celorlalți”, a adăugat Raluca Moșescu-Bumbac, cercetătoare în științe sociale.
Această idee a fost întărită și de Titi Aur, care arată că femeile, față de bărbați, „nu își asumă riscuri, nu se bagă, nu se agită”, ceea ce creează percepția populară că „femeia conduce mai prost”.
„Pe stradă vedem femeile sau le considerăm a fi mai timide. Sunt două motive: unul obiectiv, unul subiectiv. Motivul obiectiv este că în general, femeile conduc mai puțin. Conduce soțul în deplasările importante și femeia conduce doar când trebuie să ducă copilul la școală, când trebuie să se ducă la serviciul. Vorbim de majoritatea femeilor, pentru că sunt și femei care conduc zi de zi, egal cu bărbații (...) Femeile sunt mai puțin băgărețe în acest domeniu. Nu vor neapărat să conducă, o fac așa, ocazional”, a adăugat fostul șofer de raliuri.
Alt studiu indicat de Raluca Moșescu-Bumbac arată că bărbații sunt mai predispuși să încalce regulile din trafic, adică să depășească limita de viteză, să nu poarte centura de siguranță sau să stea pe telefon la volan.
„Atâta vreme cât vom avea la nivel de societate aceste stereotipuri de gen nejustificate de studiile și statisticile naționale și globale ce pot fi oricând consultate (ex: nr de accidente sau coliziuni majore în care sunt implicate femei conducătoare auto), vom rostogoli la nesfârșit mitul incompetenței femeilor la volan, când, în fapt, este fix invers”, este concluzia cercetătoarei.