Tot mai mulţi părinţi din Coreea de Sud se închid în celule la „Fabrica de fericire”, în încercarea de a-și înţelege mai bine copiii singuratici şi izolaţi, relatează BBC.

Singurul lucru care leagă fiecare cameră minusculă de la Fabrica de Fericire de lumea exterioară este o gaură de alimentare în uşă. În aceste celule, care nu sunt mai mari decât o cabină de probă dintr-un magazin, nu sunt permise telefoane sau laptopuri, iar locuitorii lor au drept companie doar pereţii goi.

Rezidenţii pot purta uniforme albastre de închisoare, dar nu sunt deţinuţi - ei au venit la centrul din Coreea de Sud botezat „Fabrica de fericire”  pentru o „experienţă de detenţie”.

Majoritatea oamenilor de aici au un copil care s-a retras complet din societate şi au venit să înveţe singuri cum este să fii izolat de lume, potrivit News.ro.

Tinerii singuratici sunt denumiţi hikikomori, un termen inventat în Japonia în anii 1990 pentru a descrie retragerea socială în rândul adolescenţilor şi adulţilor tineri.

Anul trecut, un sondaj realizat de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale din Coreea de Sud în rândul a 15.000 de tineri cu vârste cuprinse între 19 şi 34 de ani a arătat că peste 5% dintre respondenţi se izolau.

Dacă această cifră este reprezentativă pentru întreaga populaţie a Coreei de Sud, aceasta ar însemna că aproximativ 540. 000 de persoane se află în aceeaşi situaţie.

Începând cu luna aprilie, părinţii au participat la un program de educaţie parentală de 13 săptămâni finanţat şi gestionat de organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri) Korea Youth Foundation şi Blue Whale Recovery Centre.

Scopul programului este de a-i învăţa pe oameni cum să comunice mai bine cu copiii lor.

Programul include trei zile într-o instituţie din Hongcheon-gun, provincia Gangwon, unde participanţii petrec timp într-o cameră care reproduce o celulă de izolare.

Speranţa este că izolarea va oferi părinţilor o înţelegere mai profundă a copiilor lor.

Fiul lui Jin Young-hae se izolează în dormitorul său de trei ani.

Dar, de când a petrecut ea însăşi o perioadă de izolare, Jin (nume fictiv) înţelege puţin mai bine „închisoarea emoţională” a copilului ei de 24 de ani.

„M-am întrebat cu ce am greşit... este dureros să te gândeşti la asta”, spune femeia în vârstă de 50 de ani.

„Dar pe măsură ce am început să reflectez, am dobândit o anumită claritate”, a adăugat ea.

Fiul ei a fost întotdeauna talentat, spune Jin, iar ea şi tatăl lui aveau aşteptări mari de la el.

Dar el era adesea bolnav, nu reușea să-și facă prieteni și să-i păstreze şi, în cele din urmă, a dezvoltat o tulburare de alimentaţie, ceea ce făcea ca mersul la şcoală să fie dificil.

Când fiul ei a început să meargă la universitate, a părut să se descurce bine timp de un semestru, dar într-o zi s-a retras complet și refuză să discute despre problemele lui.

Când Jin a venit la Fabrica de Fericire, a citit notiţe scrise de alţi tineri izolaţi.

„Citind acele note, mi-am dat seama că se protejează prin tăcere pentru că nimeni nu-l înţelege”, spune ea.

Park Han-sil (nume fictiv) a venit aici pentru fiul ei în vârstă de 26 de ani, care a întrerupt orice comunicare cu lumea exterioară în urmă cu şapte ani.

După ce a fugit de acasă de câteva ori, acum iese rar din camera lui.

Park l-a dus la un consilier şi la medici, dar fiul ei a refuzat să ia medicamente şi a devenit obsedat de jocurile video.

„Mi-am dat seama că este important să accept viaţa copilului meu fără a-l forţa să intre într-un anumit tipar”, spune ea.

Cercetările efectuate de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale din Coreea de Sud sugerează că există o varietate de factori care îi determină pe tineri să se izoleze.

Conform sondajului realizat de minister în rândul tinerilor între 19 şi 34 de ani, cele mai frecvente motive sunt dificultăţile în găsirea unui loc de muncă (24,1%), problemele cu relaţiile interpersonale (23,5%), problemele familiale (12,4%) și probleme de sănătate (12,4%).

Coreea de Sud are una dintre cele mai ridicate rate ale sinuciderilor din lume, iar anul trecut, guvernul a prezentat un plan pe cinci ani menit să abordeze această problemă. Miniştrii au anunţat că vor exista controale de sănătate mintală finanţate de stat pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani la fiecare doi ani.

În Japonia, primul val de tineri care s-au izolat, în anii 1990, a dus la apariţia unei populaţii de persoane de vârstă mijlocie dependente de părinţii lor în vârstă.

Iar încercarea de a-şi întreţine copiii adulţi doar cu o pensie a făcut ca unele persoane în vârstă să cadă în sărăcie şi depresie.