Stânga din Suedia se află la egalitate cu blocul de dreapta/extremă dreaptă în alegerile legislative al căror rezultat final ar putea fi decis de unul sau două locuri, potrivit rezultatelor parţiale.
În timp ce sondajele la ieşirea de la urne indică un mic avans stângii, dreapta susţinută de extrema dreaptă a Democraţilor Suediei (SD) ar obţine majoritatea absolută de 175 de locuri faţă de 174 tabăra stângii, potrivit voturilor numărate în jurul orei locale 23:15 (21:15 GMT) la două treimi din secţiile de votare.
Aproape 7,8 milioane de alegători au fost chemaţi la urne în ţara cu 10,3 milioane de locuitori - unde participarea la vot este tradiţional ridicată - pentru a-i desemna pe cei 349 de membri ai Riksdag (legislativ unicameral).
Campania a fost dominată de teme favorabile dreptei: criminalitate şi reglări de conturi între bande, probleme de integrare, explozie a facturilor la energie.
SD este condus din 2005 de Jimmie Akesson, acum în vârstă de 43 de ani.
Akesson, fiul unui om de afaceri și al unei îngrijitoare, a studiat științe politice, drept și economie la Universitatea Lund. După o scurtă perioadă în rândurile tineretului Moderat (principalul partid de centru dreapta), Akesson a trecut la organizația de tineret SD la vârsta de 15 sau 16 ani (depinzând de surse) și de atunci a fost în continuu membrul aceluiași partid, devenind deputat în Riksdag în 2010.
Partidul a fost fondat în 1988 și la început avea asocieri cu neo-nazismul și o orientare clară de extrema dreaptă, anti-imigrație și rasistă.
SD și-a continuat ascensiunea constantă începută în 1998, când a obținut doar 0,4% din voturi în alegerile parlamentare.
Când a preluat conducerea partidului, la vârsta de 26 de ani, Jimmie Akesson, a început să elimine din SD extremiștii în încercarea de a-l face respectabil. Rezultatul a fost cel așteptat – în 2010 SD a intrat în parlament cu 5,7% și de atunci a crescut în permanență.
Exit-poll-ul din 11 septembrie îi credita cu 20,5% din voturi (+3% față de scrutinul din 2018) și 72 de mandate (+10) din 349. Mai mult, SD a devenit pentru prima oară în istorie al doilea partid al țării, după Social Democrații conduși de prim ministra Magdalena Andersson.
În urma acestui rezultat, SD devine partidul vest-european populist de dreapta cu cel mai bun scor parlamentar din Uniunea Europeană, peste Reunirea Națională din Franța, Finlandezii Adevărați, Partidul Popular Danez, Vlaams Belang din Belgia, Partidul Libertății din Țările de Jos, Liga din Italia, Partidul Libertății din Austria, Vox din Spania sau Chega din Portugalia.
SD se declară un partid naționalist democratic și se opune integrării mai adânci a Suediei în UE. La începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, partidul se opunea aderării țării la NATO, dar și-a schimbat poziția atunci când Finlanda a decis să facă cerere de aderare la Alianță.
Dar principalul domeniu de interes cu care SD a atras voturi este imigrația. Iar în această privință celelalte partide par să fi urmat exemplul populiștilor conduși de Akesson.
În campania electorală principala temă a fost violența urbană în care au fost ucise până acum anul acesta prin împușcare 47 de persoane, mai mult decât în întreg anul 2021, majoritatea fiind victime ale unor bande de narco-traficanți.
Akesson și SD au dat vina pentru această situație pe politica de imigrație a guvernelor suedeze succesive care a făcut ca numărul anual al imigranților să se apropie de 100.000, iar procentul imigranților în populația totală de 10,5 milioane să depășească 14%.