Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, în legătură cu consumul de substanțe interzise la volan, dă importanță expertizei medico-legale, adică analizei științifice care demonstrează dacă un șofer era sub influența drogurilor atunci când a fost prins în trafic. Medicul legist Gabriel Gorun a explicat, pentru Digi24.ro, care sunt factorii luați în calcul pentru a stabili dacă un șofer se află sau nu sub influența drogurilor. Decizia Curții Supreme i-a nemulțumit, însă, pe procurori, care se așteaptă la tergiversarea dosarelor penale pe această temă și care cer schimbarea urgentă a Legii. 

Codul penal pedepsește „conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive” cu închisoare de la 1 la 5 ani. Sintagma „sub influența” a dat, însă, bătăi de cap cetățenilor, dar și specialiștilor în drept. 

Din 2020, după o decizie a Curții Supreme, era suficient ca analizele să ateste prezența unei substanțe interzise în corpul șoferului pentru a concluziona în instanță că acesta se afla sub influența drogurilor la volan. 

Medicul legist Gabriel Gorun a explicat pentru Digi24.ro că, până în prezent, deși legiștii întocmeau rapoarte medico-legale în cazul șoferilor aduși de polițiști pentru recoltarea de probe, acestea nu erau luate în calcul „constant” în instanță. 

„Era o alegere aproape aleatorie, în care fie parchetul aprecia că rezultatul este elocvent, fie judecătoria, dar, de cele mai multe ori, deciziile acestor foruri nu se bazau pe concluziile expertizei în niciun fel, uneori erau chiar contrare”, a subliniat vicepreședintele Societății Române de Medicină Legală, într-o declarație acordată Digi24.ro.

Pe 27 ianuarie 2025, însă, tot Înalta Curte de Casație și Justiție a revenit și a subliniat că, pe lângă prezența substanțelor respective în corp, este necesar să se demonstreze că prezența acelor substanțe i-a afectat șoferului capacitatea de a conduce. 

„Este elementul cheie care va defini însăși infracțiunea de care e acuzat șoferul - șoferul e acuzat că a condus sub influența unei substanțe - cine poate spune? Această expertiză, atât timp cât obiectul infracțiunii nu poate fi probat decât cu această expertiză, iată cum importanța ei devine fundamentală”, a adăugat medicul legist consultat de Digi24.ro.

CITEȘTE ȘI: Schimbare privind urmărirea penală a șoferilor depistați pozitiv la droguri, decisă de ICCJ. Expert: „Nu e o legalizare a consumului”

Legistul Gabriel Gorun a subliniat, astfel, că răspunsul la întrebarea „era sau nu sub influență” ține de mai mulți factori și nu este o „apreciere simplistă”. 

Cu ajutorul expertizelor medico-legale, legistul apreciază, practic, dacă, la un anumit moment, șoferul era capabil să conducă în siguranță, după cum a explicat Gabriel Gorun.

„Este o corelare de informații care pleacă evident de la modul în care se comporta acel șofer la momentul în care a fost oprit în trafic (...), se coroborează date criminalistice - ce au constatat polițiștii la inspecția mașinii, a persoanei, ce au constatat polițiștii în procesul verbal cu privire la comportamentul șoferului. 

Se pleacă apoi de la examenul clinic care este efectuat de un medic la momentul în care i se prelevează probe biologice. Acel examen urmărește modificări de reflexe, comportament, iar apoi se coroborează cu toate datele pe care un buletin de analiză toxicologică ți le aduce, respectiv: ce substanțe erau prezente, ce metaboliți ai acestora, în ce concentrații erau fiecare dintre ele și cum erau distribuite în organism”, a explicat medicul legist pentru Digi24.ro.

Pe lângă aceste date, legistul mai ține cont de un prag sub care nicio substanță nu mai poate avea efecte asupra corpului persoanei respective. Valoarea acestui prag diferă în funcție de substanță.

„Aici apare subtilitatea, pentru că niciun individ nu seamănă cu altul, iar fiecare dintre noi avem toleranțe diferite. De aceea coroborăm și cu istoricul medical al pacientului, pentru că dacă el este un pacient, în sensul că își tratează o boală cu un medicament cu efecte psihoactive, e posibil să nu aibă niciun reflex modificat, pentru că are toleranță la acea substanță”, a adăugat medicul.

Procurorul General al României, Alex Florența, a transmis pentru G4 Media că sintagma „sub influența” ar trebui înlocuită de urgență, prin modificări legislative, cu o sintagmă mai clară, ca să nu mai existe dezbateri pe această temă. 

„Ar trebui să fie în sensul depistării în sânge a unor substanţe psihoactive ca şi formulă a textului de lege, lucru care ar permite ca la momentul în care se face acea analiză toxicologică şi substanţa psihoactivă este depistată în sânge, respectiva conduită să reprezinte infracţiune, fără a mai exista aceste dezbateri suplimentare legate dacă concentraţia de substanţă din sânge mai are sau nu şi aptitudinea de a influenţa condusul. Vrem să avem mai multă siguranţă pe străzi, vrem să evităm cazuri absolut dramatice”, a declarat procurorul general pentru G4Media.

Într-un răspuns transmis încă din luna septembrie pentru Digi24.ro, Parchetul General arăta că ar dura între unul și doi ani pentru obținerea certificatului de expertiză medico-legală, ceea ce ar presupune că „starea de pericol pentru siguranța circulației (...) va continua să subziste” și că dosarele penale ar fi tergiversate. 

„Vorbim de câteva de mii de teste pozitive pe an în toată țara, vor fi câteva mii de expertize pe an. Deja facem câteva mii. Această supraaglomerare invocată ca argument e aberantă. Nu inventăm roata, aceste expertize au fost făcute până acum. Nu vor fi cu mult mai multe”, a comentat medicul legist Gabriel Gorun, în declarația acordată Digi24.ro.

În opinia transmisă în cadrul procesului de la Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT a subliniat că „este suficient să se constate prezența în probele biologice a substanței, indiferent de concentrația acesteia, pentru a fi prezumată absolut influența capacității de a conduce”. 

În decizia dată pe 27 ianuarie, au fost luate în calcul opinii ale specialiștilor în drept (procurori, judecători, reprezentanți ai facultăților de drept din țară), dar și opinii științifice, ale medicilor legiști. 

„În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive (...) este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”, potrivit minutei deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În motivarea consultată de Digi24.ro, judecătorii subliniază că efectele substanțelor psihoactive duc la situații în care sunt scad timpii de reacție a șoferilor sau la situații în care aptitudinea de a evalua corect riscurile este afectată, ceea ce face diferența între producerea unui accident și evitarea lui. 

Numai că „aceste efecte psihoactive nu se produc în tot intervalul de timp în care substanța poate fi detectată (...) în probele biologice ale unei persoane”, mai arată judecătorii.

Efectele acestor substanțe se resimt la „nivelul creierului” și depind „direct” de prezența substanței în sângele care irigă creierul și structurile nervoase, potrivit motivării consultate de Digi24.ro.

Totodată, motivarea citată arată că, atât timp cât sunt luate în calcul studii științifice care demonstrează că substanțele psihoactive au un efect nociv asupra corpului uman, trebuie acceptate și cele care arată că efectele substanțelor „sunt limitate în timp”.

„A susține că starea de pericol pentru pentru siguranța traficului rutier subzistă până la eliminarea completă a substanței psihoactive și a metaboliților acesteia din organism (...) în condițiile în care cercetările de specialitate demonstrează contrariul, ar însemna înlăturarea de către organul judiciar a unor concluzii științifice medico-legale unanim acceptate”, a mai concluzionat Înalta Curte de Casație și Justiție.