Oamenii de știință spun că sunt îngrijorați de seria de recorduri climatice de pe glob. Ei au explicat că au fost doborâte foarte repede și în același timp, ceea ce este un fenomen fără precedent, potrivit BBC.

Valurile de căldură periculoase din Europa ar putea bate alte recorduri, potrivit ONU.

Este dificil să se facă o legătură imediată între aceste evenimente și schimbările climatice, deoarece vremea - și oceanele - sunt atât de complexe.

Studiile sunt în curs de desfășurare, dar oamenii de știință se tem deja de unele dintre cele mai grave scenarii.

„Pământul se află acum într-un teritoriu neexplorat din cauza încălzirii globale cauzate de arderea combustibililor fosili, precum și a căldurii provocate de El Nino”, a explicat Paulo Ceppi, conferențiarul de științe climatice de la Imperial College London.

În luna iulie, lumea a cunoscut cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată, depășind recordul de temperatură medie globală stabilit în 2016.

Temperatura medie globală a depășit pentru prima dată 17 grade Celsius, ajungând la 17,08 grade Celsius pe 6 iulie, potrivit serviciului de monitorizare a climei din UE Copernicus.

Emisiile continue provenite din arderea combustibililor fosili, precum petrolul, cărbunele și gazele naturale, se află la originea tendinței de încălzire a planetei.

Este exact ceea ce se preconiza că se va întâmpla, spune specialistul în climatologie Friederike Otto, de la Imperial College London.

„Dacă mă surprinde ceva, este faptul că vedem recordurile depășite în iunie, deci mai devreme. În mod normal, El Nino nu are cu adevărat un impact global până la cinci sau șase luni de la începerea fazei”, mai adaugă un specialist.

El Nino este cea mai puternică fluctuație climatică naturală din lume. Aceasta aduce apă mai caldă la suprafață în Pacificul tropical, împingând aer mai cald în atmosferă. În mod normal, aceasta crește temperaturile globale.

În luna iunie a acestui an, temperatura medie globală a fost cu 1,47 grade Celsius mai mare decât temperatura medie a lunii iunie din perioada preindustrială. Oamenii au început să pompeze gaze cu efect de seră în atmosferă odată cu Revoluția Industrială, în jurul anului 1800.

Întrebat dacă vara anului 2023 este cea pe care ar fi prognozat-o în urmă cu un deceniu, Smith spune că modelele climatice sunt bune la prezicerea tendințelor pe termen lung, dar mai puțin bune la prognozarea următorilor 10 ani.

„Modelele din anii '90 ne-au plasat cam unde suntem astăzi. Dar ar fi foarte dificil să ne facem o idee despre cum vor arăta exact următorii 10 ani”, spune el.

Temperatura medie globală a oceanelor a doborât recordurile pentru lunile mai, iunie și iulie. Ea se apropie de cea mai ridicată temperatură de la suprafața mării înregistrată vreodată, care a fost în 2016.

Dar căldura extremă din Oceanul Atlantic de Nord este cea care îi alarmează în mod deosebit pe oamenii de știință.

„Nu am mai avut niciodată un val de căldură marină în această parte a Atlanticului. Nu mă așteptam la așa ceva”, spune Daniela Schmidt, profesor de Științe ale Pământului la Universitatea din Bristol.

În luna iunie, temperaturile din largul coastei de vest a Irlandei au fost între 4 și 5 grade Celsius peste medie, ceea ce a fost clasificat de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică drept un val de căldură de categoria 5, adică „dincolo de extreme”.

Ceea ce este clar este că lumea s-a încălzit, iar oceanele au absorbit cea mai mare parte din această căldură din atmosferă, explică ea.

Aceasta subliniază impactul acestei călduri asupra ecosistemelor marine, care produc 50% din oxigenul din lume.

„Oamenii au tendința de a se gândi la moartea copacilor și a ierburilor atunci când vorbim despre valurile de căldură. Oceanul Atlantic este cu 5 grade Celsius mai cald decât ar trebui să fie - asta înseamnă că organismele au nevoie de cu 50% mai multă hrană doar pentru a funcționa în mod normal”, spune ea.

Suprafaţa acoperită de gheaţă în Antarctica a atins un nivel minim record pentru luna iulie. Lipsește o suprafață de aproximativ 10 ori mai mare decât cea a Regatului Unit, în comparație cu media 1981-2010.

Oamenii de știință trag un semnal de alarmă, încercând să descopere legătura exactă cu schimbările climatice.

O lume în curs de încălzire ar putea reduce nivelul de gheață din Antarctica, dar reducerea dramatică actuală ar putea fi cauzată și de condițiile meteorologice locale sau de curenții oceanici, explică Caroline Holmes, de la British Antarctic Survey.

Ea subliniază că nu este vorba doar de un record, ci și de un record care a fost doborât cu mult timp în urmă.

„Acest lucru nu seamănă cu nimic din ceea ce am mai văzut până acum în luna iulie. Este cu 10% mai mic decât minimul anterior, ceea ce este enorm”, a mai adăugat ea.

Holmesc consideră că este „un alt semn că nu înțelegem cu adevărat ritmul schimbărilor”.

Cu siguranță ne putem aștepta ca tot mai multe dintre aceste recorduri să fie doborâte pe măsură ce trece anul și intrăm în 2024, spun oamenii de știință.